Nicușor Dan a intrat la Cotroceni promițând că românii vor afla ce s-a întâmplat cu alegerile prezidențiale anulate în 2024. În campania din 2025 spunea că este sarcina președintelui României „să lămurească deplin această chestiune”, iar imediat după câștigarea alegerilor vorbea despre clarificări „în cel mai scurt timp”.
Suntem în august 2026.
Raportul nu este gata.
Nu mai există nici măcar un termen estimativ.
În schimb, proiectul a crescut spectaculos: de la explicarea unui scrutin desfășurat în noiembrie 2024 s-a ajuns la documentarea a 20 de ani de război hibrid și manipulare informațională rusească în România și Europa.
În ritmul acesta, până apare raportul despre alegerile din 2024, există riscul să aflăm și ce făcea Ivan cel Groaznic pentru destabilizarea spațiului european.
De la „în cel mai scurt timp” la „nu putem estima o dată”
Cronologia promisiunilor este aproape un material de comedie politică în sine.
În mai 2025, imediat după câștigarea alegerilor, Nicușor Dan spunea că problema trebuie clarificată „în cel mai scurt timp”.
Pe 4 iunie 2025, explica faptul că subiectul va deveni prioritar după „una-două săptămâni”.
În noiembrie 2025, românii urmau să primească datele „în scurt timp”.
Pe 3 decembrie 2025, raportul urma să vină „cel mai probabil, la finalul lunii ianuarie”.
Câteva zile mai târziu, termenul devenise „două-trei luni”.
În aprilie 2026, promisiunea se lărgea confortabil la „anul acesta, în mod categoric”.
În iunie 2026 am ajuns la misteriosul „termen rezonabil”.
Iar acum, în august, Administrația Prezidențială spune pur și simplu că nu poate estima data publicării.
A trecut, practic, un an în care raportul a fost când după colț, când la sfârșitul lui ianuarie, când peste două-trei luni, când „anul acesta”, când într-un termen rezonabil.
Acum termenul rezonabil nu mai are termen.
Raportul despre noiembrie 2024 începe, aparent, prin 2006
Și aici apare partea cu adevărat spectaculoasă.
Românii așteptau o explicație relativ precisă:
De ce au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024?
Ce informații concrete existau?
Ce știau serviciile înaintea scrutinului?
Ce a aflat CSAT?
Care au fost probele?
Ce s-a întâmplat cu TikTok?
Cine a finanțat operațiunile?
Care a fost amploarea intervenției externe?
În schimb, Cotroceniul ne anunță acum că raportul va documenta aproximativ două decenii de acțiuni hibride ale Federației Ruse împotriva României și statelor europene. Alegerile din 2024 vor primi și ele o secțiune dedicată.
Adică am pornit să aflăm ce s-a întâmplat într-o lună din 2024 și am ajuns la o lucrare despre geopolitica rusă din ultimele două decenii.
Este ca și cum ai întreba de ce s-a stricat liftul marți, iar administratorul blocului îți răspunde după un an că pregătește o istorie completă a transportului vertical de la Arhimede până în prezent.
Foarte interesantă lucrare.
Dar liftul de marți?
SRI, SIE, DGIA și structurile MAI lucrează la marele raport
Documentul este coordonat de Administrația Prezidențială și beneficiază de contribuția instituțiilor statului cu atribuții în domeniul informațiilor și securității. Cotroceniul spune că volumul materialului este atât de mare încât nu mai poate estima când va fi terminată redactarea.
Avem, așadar, serviciile statului, Administrația Prezidențială, informații clasificate, surse publice, investigații de presă și două decenii de activități rusești.
Tot arsenalul.
Mai lipsește doar Institutul de Arheologie, în eventualitatea în care ingerința a început mai devreme decât credeam.
Ironia este că tocmai extinderea continuă a obiectului raportului oferă o explicație perfectă pentru amânare: cu cât trebuie să răspunzi mai puțin concret unei întrebări, cu atât poți scrie mai mult despre context.
În campanie, problema părea mult mai simplă
În aprilie 2025, Nicușor Dan formula lucrurile foarte clar: viitorul președinte trebuie să „lămurească deplin această chestiune” pentru ca românii să-și recapete încrederea în democrație.
După câștigarea alegerilor, spunea că România este datoare să explice atât cetățenilor, cât și aliaților cauza anulării scrutinului și lega chiar credibilitatea țării de această clarificare.
Era o idee foarte bună.
Doar că între timp explicația pentru români pare să fi devenit teză de doctorat.
Și nu orice teză.
Una interdisciplinară.
Cu Rusia, Europa, război hibrid, TikTok, servicii, manipulare, două decenii de istorie și bibliografie probabil suficientă pentru un raft întreg.
Mai întâi „în cel mai scurt timp”. Apoi „la momentul potrivit”
În septembrie 2025, președintele era deja mult mai prudent.
Întrebat despre desecretizarea informațiilor din CSAT, Nicușor Dan răspundea: „La momentul potrivit” și spunea că peste câteva luni vor exista probe suplimentare.
Așadar, „cel mai scurt timp” se transformase în „momentul potrivit”.
Apoi „momentul potrivit” s-a transformat în „sfârșitul lui ianuarie”.
Sfârșitul lui ianuarie s-a transformat în „două-trei luni”.
Cele două-trei luni au devenit „anul acesta”.
„Anul acesta” a devenit „termen rezonabil”.
Iar „termen rezonabil” a devenit acum:
„Nu putem estima în acest moment o dată a publicării.”
Este una dintre rarele situații în care calendarul politic merge atât de încet încât începe să se deplaseze înapoi în timp. Până la urmă, raportul a ajuns deja cu analiza în urmă cu 20 de ani.
În decembrie trebuia să dureze două-trei luni
Pe 16 decembrie 2025, Nicușor Dan era destul de precis.
„Probabil că în două-trei luni vom fi pregătiți să ieșim cu un raport”, declara președintele. Desecretizarea ședinței CSAT era prezentată atunci drept numai „o pietricică în tot ansamblul”.
Două-trei luni însemnau aproximativ februarie-martie 2026.
Suntem pe 18 august 2026.
Raportul nu numai că nu a apărut, dar nici nu mai are dată.
Pietricica pare să fi devenit între timp Carpații Orientali.
Și totuși, întrebarea inițială rămâne foarte simplă
Nimeni nu contestă că acțiunile hibride ale Federației Ruse merită analizate.
Dacă Rusia desfășoară de două decenii operațiuni de influență în România, este chiar foarte important ca statul să le documenteze și să le prezinte public în limitele permise de securitatea națională.
Dar acesta este un subiect distinct de obligația de a explica anularea unui scrutin prezidențial.
Alegerile din România nu au fost anulate pentru că cineva a demonstrat generic că Rusia desfășoară operațiuni de influență de 20 de ani.
Au fost anulate în urma unor evenimente și informații concrete din 2024.
Tocmai acestea trebuie explicate.
Altfel, există riscul ca în jurul unei întrebări foarte precise să fie construit un raport atât de gigantic încât răspunsul propriu-zis să devină un subcapitol.
De ce aveau liderii europeni raport, iar românii încă îl așteptau
Situația este și mai ironică dacă ne uităm la toamna anului trecut.
În septembrie-octombrie 2025, Nicușor Dan a mers la Copenhaga cu un document privind interferențele și l-a prezentat liderilor europeni. Spunea atunci că există deja o probă oficială privind utilizarea unor conturi și firme din Rusia, dar că pentru „imaginea completă” mai sunt necesare câteva luni.
Așadar, partenerilor europeni li s-a putut prezenta material.
Pentru cetățenii români, fotografia completă continuă însă să se developze.
Foarte încet.
Atât de încet încât până terminăm fotografia din 2024 s-ar putea să avem nevoie de una nouă pentru alegerile din 2028.
Nicușor Dan spunea că explicația este necesară pentru încrederea în democrație
Aici gluma se termină.
Pentru că exact acesta era argumentul lui Nicușor Dan în campanie.
Nu vorbea despre raport ca despre un moft jurnalistic.
Spunea că lămurirea anulării alegerilor este necesară pentru recâștigarea încrederii românilor în democrație.
Avea dreptate.
Anularea alegerilor prezidențiale este una dintre cele mai grave măsuri pe care le poate lua un stat democratic.
Poate exista o justificare perfect solidă pentru o asemenea decizie.
Dar atunci justificarea trebuie prezentată convingător cetățenilor.
Cu cât explicația întârzie mai mult, cu atât spațiul este ocupat de suspiciuni, teorii și neîncredere.
Iar după aproape doi ani de la scrutinul din noiembrie 2024, formula „mai lucrăm la raport” începe să fie tot mai greu de vândut drept transparență.
Marele raport despre Rusia poate ajunge mai lung decât episodul pe care trebuia să-l explice
Poate că documentul final va fi extraordinar.
Poate vom afla cum au funcționat rețelele rusești din 2006, ce pagini de Facebook au apărut în 2012, ce site-uri au fost finanțate în 2016, cine a manipulat TikTok în 2024 și ce conturi false comentau despre facturile la gaze în 2019.
Poate va avea 600 de pagini.
Anexe.
Grafice.
Hărți.
Bibliografie.
Indice de nume.
Eventual și ediție cartonată.
Dar Nicușor Dan a candidat în 2025 promițând românilor ceva mult mai simplu: să lămurească ce s-a întâmplat cu alegerile din 2024.
Pe 18 august 2026, răspunsul este încă în redactare.
Iar acum, pentru a explica noiembrie 2024, statul român trebuie aparent să înceapă povestea cu două decenii mai devreme.
În ritmul acesta, vestea bună este că raportul va fi foarte complet.
Vestea proastă este că s-ar putea să-l citească următorul președinte.
