Valentin Jucan, președintele interimar al Consiliului Național al Audiovizualului, lansează un avertisment extrem de grav privind alegerile din 2028: România nu ar fi pregătită să facă față dezinformării, utilizării inteligenței artificiale și războiului hibrid dacă instituțiile statului continuă să funcționeze fragmentat.
Mesajul său este lipsit de echivoc: dacă autoritățile nu sunt întărite și nu încep să coopereze real, scrutinul din 2028 riscă să fie afectat înainte ca el să înceapă efectiv.
Declarația este cu atât mai serioasă cu cât vine chiar de la conducerea instituției care ar trebui să supravegheze conținutul audiovizual și să sancționeze derapajele.
CNA recunoaște că sancțiunile actuale nu mai sperie pe nimeni
Jucan spune că amenda maximă pe care CNA o poate aplica unei televiziuni pentru o campanie de dezinformare este de 200.000 de lei.
În practică, susține acesta, pentru unele televiziuni o asemenea sancțiune poate deveni aproape o cheltuială de funcționare.
Comparația făcută de șeful CNA cu Franța este brutală.
În timp ce acolo sancțiunile pot urca la sute de mii de euro, în România plafonul maxim este de aproximativ 40.000 de euro.
Concluzia lui Jucan este devastatoare pentru propria instituție: CNA nu mai sancționează cu adevărat, ci „rupe niște chitanțe”.
Când instituția spune singură că nu mai are forță
Aceasta este poate cea mai gravă parte a mesajului.
Nu un critic din exterior spune că CNA este slab.
O spune chiar șeful CNA.
Dacă instituția care trebuie să combată manipularea și dezinformarea recunoaște că sancțiunile sale sunt insuficiente, atunci problema nu mai este una de percepție.
Este una structurală.
Un sistem în care încălcarea repetată a regulilor poate fi tratată drept un cost suportabil nu mai descurajează abuzul.
Îl bugetează.
Televiziunile și online-ul se alimentează reciproc
Jucan avertizează și asupra unei alte probleme: dezinformarea nu mai circulă separat pe televiziuni și pe platformele online.
Cele două medii se alimentează reciproc.
Un mesaj lansat într-o emisiune poate fi tăiat în zeci de clipuri, distribuit pe Facebook, TikTok, YouTube sau alte platforme și ajunge la milioane de oameni într-un timp foarte scurt.
În sens invers, o narațiune virală din online poate ajunge rapid pe televiziuni și primi aparența de legitimitate pe care o oferă prezența într-un studio.
CNA se confruntă astfel cu un ecosistem informațional mult mai rapid decât mecanismele clasice de sancționare.
„Nu facem față”
Valentin Jucan spune direct că România nu va face față alegerilor din 2028 dacă instituțiile nu sunt întărite și nu încep să comunice între ele.
Este o afirmație care ar trebui să provoace reacții la nivelul întregului stat.
Pentru că, dacă șeful CNA consideră că România nu este pregătită pentru următorul mare ciclu electoral, atunci întrebarea evidentă este ce fac autoritățile acum pentru a schimba situația.
Nu în 2028.
Acum.
Instituțiile nu cooperează nici în plin război hibrid
Jucan spune că este șocat de lipsa cooperării între instituțiile românești în contextul amenințărilor hibride.
El afirmă că există interes din partea unor parteneri externi pentru ceea ce face România, în timp ce instituțiile românești nu comunică suficient între ele.
Dacă această descriere este corectă, problema este uriașă.
Un stat nu poate combate războiul informațional cu instituții care lucrează în paralel, fără schimb rapid de date și fără responsabilități clare.
Dezinformarea circulă în minute.
Instituțiile nu își pot permite să răspundă în săptămâni.
Inteligența artificială schimbă complet jocul electoral
Jucan invocă inclusiv exemple din Ungaria, unde inteligența artificială ar fi fost utilizată pentru conținut electoral și reinterpretarea unor teme istorice.
Până în 2028, tehnologia va fi și mai performantă.
Clipurile false vor deveni mai greu de identificat.
Vocile pot fi imitate aproape perfect.
Imaginile pot fi fabricate.
Un politician poate părea că spune lucruri pe care nu le-a spus niciodată.
Iar timpul dintre publicarea unui fals și momentul în care acesta ajunge la milioane de oameni poate fi de câteva ore.
În acest context, sistemul actual de reacție al statului riscă să fie pur și simplu depășit.
Dar apare și o problemă extrem de sensibilă
Avertismentul CNA este legitim, însă orice extindere a puterii instituțiilor în numele combaterii dezinformării trebuie tratată cu maximă precauție.
Pentru că există o linie fină între combaterea manipulării și controlul discursului politic.
Cine decide ce este dezinformare?
În baza căror criterii?
Cine verifică decizia autorităților?
Ce mecanisme există pentru contestarea rapidă a sancțiunilor?
Într-o democrație, statul trebuie să combată campaniile coordonate de manipulare, dar nu poate transforma această luptă într-un instrument de cenzură.
După crizele electorale recente, avertismentul nu poate fi ignorat
România a trecut deja printr-o perioadă electorală extrem de tensionată și contestată.
În acest context, faptul că un șef de instituție spune cu aproape doi ani înainte că alegerile din 2028 pot fi afectate ar trebui să declanșeze nu panică, ci reforme clare.
Este nevoie de reguli adaptate inteligenței artificiale.
De sancțiuni care chiar descurajează.
De transparență privind reclamele politice.
De cooperare între instituții.
Și, mai ales, de garanții că lupta împotriva dezinformării nu devine o scuză pentru control politic.
România nu poate intra nepregătită în 2028
Valentin Jucan spune că „nu facem față”.
Dacă aceasta este evaluarea reală a conducerii CNA, atunci statul român are o problemă care nu mai poate fi împinsă spre viitor.
Alegerile din 2028 nu vor semăna cu cele de acum zece ani.
Inteligența artificială, deepfake-urile, rețelele sociale și războiul informațional vor face campaniile mult mai greu de controlat.
Dar soluția nu poate fi nici pasivitatea și nici cenzura.
România are nevoie de instituții puternice, rapide și transparente.
Pentru că, dacă statul recunoaște deja că „nu face față”, iar până în 2028 nu schimbă nimic, atunci problema nu va mai fi doar dezinformarea.
Va fi propria incapacitate instituțională.
