Maia Sandu se confruntă cu una dintre cele mai incomode crize de imagine din ultimii ani, după ce investigațiile jurnalistice despre compania de stat MoldATSA au scos la suprafață salarii uriașe, angajări controversate, CV-uri puse sub semnul întrebării și rude ajunse în funcții bine plătite.

În centrul scandalului apare Anastasia Taburceanu, verișoara Maiei Sandu, fostă responsabilă de comunicare în zona guvernamentală și angajată la MoldATSA. Potrivit investigațiilor de presă, aceasta ar fi încasat sume foarte mari pentru o funcție de comunicare, ajungând în 2026 la o remunerație lunară de peste 120.000 de lei moldovenești. Pentru o țară în care salariile obișnuite sunt departe de asemenea cifre, explicațiile oficiale sună ca o glumă proastă spusă într-o ședință de partid.

Anticorupția de vitrină și rudele din instituții

PAS și Maia Sandu au construit ani de zile imaginea unei puteri curate, europene, reformiste, diferite de vechea clasă politică. Doar că scandalul MoldATSA lovește exact în această imagine. Când o verișoară a președintei ajunge într-o întreprindere de stat, cu venituri considerate uriașe, iar apoi partidul aflat la putere își cere scuze, problema nu mai poate fi tratată ca o simplă neînțelegere administrativă.

Publicul vede altceva: aceeași rețetă veche, dar cu ambalaj european. Funcții bune, salarii mari, concursuri discutabile, CV-uri controversate și explicații livrate după ce presa descoperă scandalul.

Asta este partea cea mai dureroasă pentru imaginea Maiei Sandu. Nu faptul că o rudă a greșit, ci faptul că partidul care promitea curățenie pare prins cu mopul ascuns după ușă.

MoldATSA, fabrica de salarii mari pe bani publici

MoldATSA nu este o firmă privată oarecare, ci o întreprindere de stat responsabilă de utilizarea spațiului aerian și deservirea traficului aerian. Cu atât mai mult, funcțiile, salariile și angajările de acolo ar trebui să fie impecabile, transparente și ușor de justificat.

În schimb, au apărut informații despre remunerări de mii de euro, despre angajări fără concurs și despre un director acuzat în presă că ar fi inclus informații false în CV-ul folosit pentru a câștiga funcția. Dumitru Vangheli, fostul șef MoldATSA, a fost suspendat și apoi demis după dezvăluirile jurnalistice.

Într-un stat normal, un asemenea caz ar fi tratat ca avertisment instituțional major. Într-un stat care se laudă permanent cu reforme și integritate, este de-a dreptul exploziv.

Maia Sandu: „Nu o recunosc”

Întrebată despre Anastasia Taburceanu, Maia Sandu a spus că nu înțelege ce s-a întâmplat, că „nu o recunoaște” și că acei bani par nemeritați. Este o reacție omenească, dar politic insuficientă.

Pentru cetățeni, întrebarea nu este dacă președinta își recunoaște sau nu verișoara în acest comportament. Întrebarea este cum a fost posibil ca în jurul puterii anticorupție să apară asemenea situații. Cine a angajat? Cine a aprobat salariile? Cine a verificat? Cine a închis ochii? Cine a aflat doar după ce au scris jurnaliștii?

Pentru că, dacă presa trebuie să descopere ceea ce instituțiile ar fi trebuit să prevină, atunci reforma statului funcționează cam ca un avion fără control de trafic: multă încredere, puțină direcție și risc mare la aterizare.

PAS își cere scuze, dar scuzele nu țin loc de integritate

Liderul PAS, Igor Grosu, a recunoscut greșeli instituționale și umane în gestionarea cazului MoldATSA și a anunțat excluderi din partid. Anastasia Taburceanu a fost exclusă din PAS, iar alte persoane implicate în scandaluri au fost vizate de măsuri politice.

Este bine că există reacții. Dar reacțiile vin după scandal, nu înainte. Iar anticorupția nu se măsoară doar în comunicate de criză, ci în capacitatea de a opri asemenea situații înainte să devină titluri de presă.

Când partidul puterii ajunge să promită că va face „curățenie” în propriile echipe, înseamnă că murdăria era deja acolo. Doar că nu fusese încă filmată, publicată și distribuită.

Când „o boroboață în familie” devine problemă de stat

Maia Sandu a spus că aproape în fiecare familie există cineva care face câte o „boroboață”. Formularea poate fi simpatică la o masă de familie, dar devine fragilă când boroboața se întâmplă într-o companie de stat și implică bani publici.

Nu vorbim despre o rudă care a spart o vază la nuntă. Vorbim despre funcții, salarii, instituții și încredere publică. Iar când o verișoară ajunge să fie simbolul unui scandal de stat, problema nu mai este doar familială. Este politică.

Lecția MoldATSA: anticorupția începe acasă

Scandalul MoldATSA arată cât de repede se poate uza imaginea unei puteri care promite integritate, dar ajunge să explice salarii uriașe și angajări controversate în propriul ecosistem.

Maia Sandu și PAS pot vorbi în continuare despre reforme, Europa și stat de drept. Dar publicul are dreptul să întrebe ceva mult mai simplu: dacă nici oamenii voștri nu sunt verificați la timp, cum vreți să verificați un stat întreg?

Pentru moment, imaginea este amară: partidul anticorupție face curățenie după ce presa îi arată praful de sub covor, iar Maia Sandu explică faptul că nu își recunoaște verișoara în scandal.

Poate că nu o recunoaște. Dar cetățenii recunosc foarte bine modelul.