Distribuți acest articol

Camera Deputaților a decis, marți, că drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român să fie retrase în cazul în care se dovedește că aceștia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securității.

S-au înregistrat 264 voturi pentru, 3 contra și 11 abțineri.

Deputații au adoptat, în acest sens, proiectul de lege de modificare a alin.b (3) al art.1 din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în sensul includerii, între cauzele care determina retragerea drepturilor foștilor președinți ai României, a celei vizând existența dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securității.

„Nu beneficiază de prevederile prezenței legi persoană căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român că urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau că urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoană despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”, prevede textul adoptat, citat de Agerpres.

Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de șef al statului român beneficiază pe durata vieții de următoarele drepturi: a) folosință gratuită a unei locuințe de protocol, cu destinația de reședința, care cuprinde și un spațiu cu destinația de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar; b) o indemnizație lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizația acordată Președintelui României în exercițiu; c) pază și protecție, precum și folosință gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecție și Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.

Camera Deputaților este for decizional.

Secția de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit pentru 5 noiembrie 2021 începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul președinte a fost declarat în prima instanța colaborator al Securității.

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel București – instanța de fond – a admis acțiunea CNSAS și a decis că fostul președinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.

Magistrații de la Curtea de Apel București au avut nevoie de nouă luni pentru a motiva această decizie, iar în iunie 2020, dosarul a ajuns la Instanța supremă – Secția de contencios administrativ, după ce Traian Băsescu a formulat recurs.

Această secție a stabilit un prim termen al procesului pe 16 octombrie 2020, pentru desfășurarea unei proceduri de regularizare.

Ulterior, Secția de contencios de la Instanța supremă a dispus că procesul să înceapă abia la 5 noiembrie 2021, la aproape un an și jumătate după ce a primit dosarul de la Curtea de Apel București.

Potrivit CNSAS, fostul președinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menținerea în țară a unui coleg de la Marina.

Din documentele depuse în instanța de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofițer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, și că ar fi dat două note informative olografe.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenția de a pleca în străînătate și relații cu cetățeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informațiile furnizate de părat, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viață privată (art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice) și dreptul la liberă circulație (art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice”, susținea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu față de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave românești care plecau în afară granițelor țării.

În timpul procesului de la Curtea de Apel București, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securități.

„Avem puncte de vedere total diferite, eu și CNSAS. Ne va împacă un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.

Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a știut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.

„Nu am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus și un nume conspirativ. (…) Nu am știut că Contrainformatiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naționale”, s-a aparat el.

El a precizat că studenții de la Secția civilă a Institutului de Marina nu aveau interdicția de a lua legătură cu cetățeni străini, de a avea relații cu aceștia în afară cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, că studenți, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.

„Navele românești operau în toate porturile lumii și la Secția comercială studenții erau familiarizați și pregătiți pentru contacte cu străini. (…) Niciodată nu am considerat că acele relații ale noastre cu studenții cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menționat Băsescu.


Distribuți acest articol