Ilie Bolojan o apără public pe Oana Gheorghiu în scandalul emailurilor trimise către instituții ale statului pentru compania germană Schwarz Digits și susține că vicepremierul nu a făcut „nimic ilegal sau imoral”.
Declarația vine după ce au apărut informații potrivit cărora Oana Gheorghiu a contactat oficial ADR și STS pentru a verifica dacă instituțiile sunt interesate de soluțiile oferite de grupul german Schwarz, companie din același conglomerat care deține Kaufland și Lidl.
Problema politică ridicată de adversarii guvernului este însă alta:
de ce un vicepremier folosește poziția oficială pentru a facilita contacte între stat și o companie privată care a sponsorizat în trecut ONG-ul „Dăruiește Viață”?
„Nu e nimic anormal să vorbești cu mari companii”
Ilie Bolojan spune că întâlnirile și discuțiile cu mari companii internaționale sunt absolut normale într-un stat care vrea investiții, tehnologie și dezvoltare.
Premierul interimar merge chiar mai departe și apără direct grupul german, prezentându-l drept:
- unul dintre cele mai mari grupuri europene;
- lider în comerț;
- și jucător important în zona de cloud și IT.
Mesajul lui Bolojan este clar:
un stat care vrea dezvoltare economică trebuie să vorbească permanent cu mari corporații.
De la „fără influență” la „facilităm colaborări”
Criticii văd însă situația diferit.
După ani de discurs despre:
- eliminarea relațiilor de culise;
- separarea intereselor private de stat;
- transparență și meritocrație,
actuala putere ajunge să explice că este normal ca un vicepremier să intermedieze „discuții exploratorii” între instituții publice și companii private.
Iar coincidența care alimentează scandalul este că Kaufland, parte a aceluiași grup, a fost unul dintre sponsorii importanți ai ONG-ului condus de Oana Gheorghiu.
„Nu a pus presiune”. Dar a folosit funcția oficială
Bolojan insistă că vicepremierul:
- nu a făcut presiuni;
- nu a ascuns întâlnirile;
- nu a favorizat ilegal compania.
Totuși, opoziția și criticii guvernului spun că problema nu este neapărat penală, ci una de influență și conflict moral.
Mai exact:
când un vicepremier trimite emailuri oficiale către instituții ale statului despre serviciile unei companii private apropiate sponsorilor ONG-ului său, apare inevitabil suspiciunea că funcția publică este folosită pentru lobby și deschiderea de uși.
„Asta e dezvoltare economică”
Ilie Bolojan încearcă să transforme scandalul într-o discuție despre investiții și dezvoltare.
Premierul spune că România nu poate atrage tehnologie și investiții dacă oficialii statului evită complet dialogul cu marii actori economici.
Doar că adversarii politici văd în acest episod încă o dovadă că:
- ONG-urile apropiate puterii;
- corporațiile;
- și funcțiile guvernamentale
încep să se amestece tot mai mult într-o zonă gri de influență și acces privilegiat.
Reforma „curată” începe să semene cu vechiul sistem
Scandalul lovește puternic în imaginea de „guvern reformist” și „anti-sistem” construită în jurul actualei puteri.
Pentru mulți români, discursul începe să sune tot mai familiar:
- „nu e ilegal”;
- „nu e nimic anormal”;
- „doar facilităm dialogul”;
- „nu există presiuni”.
Exact formulele pe care noii reformatori le criticau ani întregi atunci când erau folosite de vechea clasă politică.
