Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a spus marți, 1 septembrie, că Administrația Națională „Apele Române” este condusă politic și a cerut demiterea conducerii instituției. Mesajul ei pune reflectorul pe una dintre cele mai sensibile zone ale administrației: un sistem care ar trebui să funcționeze tehnic, nu după loialități de partid.
Buzoianu a mers și mai departe, reproșând autorităților că nu au făcut verificări la o companie care ar fi efectuat extracții ilegale și ar fi produs un prejudiciu de zeci de milioane. Formularea este dură și ridică o întrebare simplă: cum a fost posibil ca o activitate cu asemenea efecte să rămână fără un control ferm din partea instituțiilor responsabile?
În fond, disputa nu este doar despre o conducere anume, ci despre felul în care sunt ocupate și folosite instituțiile-cheie ale statului. Când un organism precum „Apele Române” ajunge suspectat de politizare, miza depășește un scandal punctual. Vorbim despre credibilitatea statului de a aplica legea, de a verifica abuzurile și de a proteja resursele publice fără calcule de partid.
De aici și tensiunea politică. O eventuală schimbare la vârf nu rezolvă automat problema, dar poate confirma că presiunea publică a devenit prea mare pentru a mai fi ignorată. Dacă acuzațiile se confirmă, cazul ar arăta din nou cât de scump se plătește politizarea administrației: prin control slab, reacții întârziate și pierderi care ajung, inevitabil, în contul cetățenilor.
În acest dosar, miza reală nu este doar cine pleacă și cine rămâne. Miza este dacă statul își mai poate apăra instituțiile de logica împărțirii pe influență politică.
