Ilie Bolojan a avut luni, 17 august, prima reacție după scandalul provocat de întâlnirea sa cu președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu. Premierul interimar respinge acuzațiile și susține că întreaga controversă este exagerată.
„De multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta”, a declarat Bolojan, precizând că întâlnirea a vizat chestiuni administrative și instituționale, nu dosarele aflate pe masa CCR.
Explicația vine după ce întâlnirea neanunțată public a provocat reacții inclusiv în interiorul sistemului judiciar. CSM, Înalta Curte și zeci de șefi de instanțe au cerut clarificări privind contextul în care premierul s-a întâlnit cu șefa CCR chiar înaintea unor decizii cu miză politică majoră.
Bolojan spune că întâlnirea a fost una normală între instituții
Ilie Bolojan susține că discuțiile dintre reprezentanții principalelor instituții ale statului sunt firești și că nu orice asemenea întrevedere trebuie interpretată drept o încercare de influențare a Curții Constituționale.
Premierul a negat orice discuție privind cauzele aflate pe rol și a prezentat scandalul drept o tentativă de amplificare artificială a unei întâlniri administrative.
Aceeași explicație a fost oferită și de Curtea Constituțională.
CCR a transmis că întâlnirile președintei instituției cu reprezentanții Executivului au ca obiect exclusiv probleme privind organizarea, administrarea și funcționarea Curții și că dosarele aflate pe rol nu sunt discutate în afara cadrului legal.
Întâlnirea nu fusese anunțată public
Controversa a apărut după ce presa a relatat că Ilie Bolojan și Elena-Simina Tănăsescu s-au întâlnit la Senat, în biroul președintelui instituției, Mircea Abrudean.
Întâlnirea nu fusese anunțată în prealabil și nici nu a fost comunicată imediat după desfășurare. Presa a relatat că cei doi au părăsit separat biroul la finalul discuției.
Tocmai această lipsă inițială de transparență a alimentat suspiciunile.
Nu există dovezi publice că Bolojan și Tănăsescu ar fi discutat despre vreun dosar concret.
Există însă o problemă de aparență instituțională: întâlnirea a avut loc înainte ca CCR să analizeze sesizări cu o miză politică și financiară foarte mare.
Simina Tănăsescu este chiar președinta Curții care judecă dosarele sensibile
Momentul este cu atât mai delicat cu cât Elena-Simina Tănăsescu conduce Curtea Constituțională.
CCR avea programate pentru 17 august dezbateri asupra unor legi intens contestate politic, între care Legea integrității, act normativ asociat în spațiul public atât cu situația lui Dominic Fritz, cât și cu obligațiile privind declararea averii partenerilor demnitarilor.
Prin urmare, criticii întâlnirii nu trebuie să demonstreze automat existența unei intervenții pentru a cere explicații.
Simpla suprapunere dintre o întâlnire politică neanunțată și apropierea unei deliberări sensibile este suficientă pentru ca transparența să devină obligatorie.
CSM spune că întrebările sunt legitime
Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit public și a afirmat că informațiile privind întrevederea au generat întrebări legitime.
CSM a cerut clarificări privind contextul, scopul și temele discutate, considerând că acestea sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și a încrederii publicului în imparțialitatea deciziilor acesteia.
Este greu, în aceste condiții, ca întreaga controversă să fie redusă pur și simplu la un „țânțar”.
Atunci când chiar instituția constituțională care reprezintă autoritatea judecătorească cere explicații, subiectul depășește nivelul unei simple bârfe politice.
Înalta Curte vorbește despre o „gravitate instituțională aparte”
Reacția Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost și mai severă.
ÎCCJ a cerut clarificarea imediată și completă a circumstanțelor întâlnirii și a descris situația drept una de „gravitate instituțională aparte”.
Mesajul este important.
Nu un adversar politic al lui Bolojan a formulat această evaluare, ci cea mai înaltă instanță din România.
Prin urmare, declarația premierului că „se face din țânțar armăsar” intră într-un contrast puternic cu reacția unei părți importante a sistemului judiciar.
Pentru Bolojan este o exagerare.
Pentru Înalta Curte este o problemă instituțională serioasă.
Zeci de șefi de instanțe cer explicații
Nici reacția ÎCCJ nu este izolată.
Președinți ai curților de apel și tribunalelor din țară au solicitat public explicații în legătură cu întrevederea dintre Bolojan și Tănăsescu.
Aceștia au invocat necesitatea protejării principiului separației puterilor și a aparenței de independență a instituțiilor care exercită atribuții jurisdicționale.
În asemenea condiții, problema nu mai poate fi prezentată exclusiv drept o campanie politică.
Chiar magistrați cu funcții de conducere consideră că situația trebuie explicată.
„Administrativ” trebuie să însemne ceva concret
Bolojan și CCR susțin că discuțiile au fost administrative.
Această explicație poate fi perfect adevărată.
Dar tocmai pentru a închide orice suspiciune, autoritățile pot spune concret care au fost problemele administrative discutate.
Bugetul Curții.
Sediul.
Personalul.
Investițiile.
Necesitățile logistice.
Oricare dintre acestea poate justifica o întâlnire între premier și președintele CCR.
Lipsa detaliilor lasă însă spațiu speculațiilor.
Când două instituții afirmă că nu există nimic de ascuns, transparența este cea mai simplă modalitate de a demonstra acest lucru.
Bolojan încearcă să închidă scandalul prin minimalizare
Formula „se face din țânțar armăsar” mută discuția de la conținutul întâlnirii la presupusa exagerare a celor care cer explicații.
Dar cererile nu vin doar din presă și din opoziție.
Vin de la CSM.
Vin de la Înalta Curte.
Vin de la președinți de curți de apel și tribunale.
Aceste instituții nu cer automat sancțiuni și nici nu afirmă că a existat o intervenție asupra CCR.
Cer transparență.
Iar aceasta este o diferență importantă.
Nu există dovada unei intervenții, dar există obligația de transparență
Până în acest moment nu există dovezi publice că Ilie Bolojan ar fi solicitat o anumită soluție într-un dosar și nici că Elena-Simina Tănăsescu ar fi acceptat să discute cauze aflate pe rol.
CCR respinge explicit această ipoteză.
A acuza fără probe o intervenție asupra judecătorilor ar depăși ceea ce poate fi susținut factual.
Dar la fel de greșită este și minimalizarea completă a problemei.
Instituțiile judiciare funcționează inclusiv pe baza încrederii publicului că deciziile sunt luate fără contacte politice relevante în afara cadrului oficial.
De aceea, aparența contează.
Dacă este doar un „țânțar”, explicația completă îl poate elimina imediat
Ilie Bolojan susține că scandalul este artificial.
Atunci soluția este simplă: prezentarea completă a contextului întâlnirii.
Când a fost stabilită.
Cine a solicitat-o.
Cine a participat.
Ce subiecte administrative au fost discutate.
Cât a durat.
Transparența nu slăbește instituțiile.
Le protejează.
Premierul poate avea dreptate că dintr-o întâlnire administrativă s-a construit un scandal disproporționat. Dar această teză devine convingătoare abia atunci când detaliile sunt prezentate public.
Până atunci, „țânțarul” despre care vorbește Bolojan este suficient de mare încât Înalta Curte, CSM și zeci de magistrați cu funcții de conducere să ceară explicații.
