Există o multitudine de cauze care pot duce la declanșarea unui incendiu într-un spital, iar în orice incintă medicală în care se administrează oxigen cu scop terapeutic pot apărea condiții propice declanșării unui incendiu, chiar și de la o simplă scânteie, arată medicii ATI, într-o scrisoare semnată de președintele Societății Române de Anestezie-Terapie Intensivă, prof. dr. Șerban Bubenek, și de președintele Comisiei ATI din Ministerul Sănătății, prof. dr. Dorel Săndesc. În scrisoare se atrage atenția că spitalele românești sunt “veritabile bombe cu ceas”.

Medicii ATI din România își exprimă “profunda compasiune față de victimele incendiului de la Institutul Matei Balș” și spun că “suntem alături de toți ceilalți pacienți, de familiile îndoliate sau afectate precum și de colegii noștri care traversează un moment foarte dificil.

Medicii ATI au identificat “două probleme majore, sistemice, comune tuturor spitalelor românești”:

  • rețele de electricitate și gaze medicinale depășite;
  • neasigurarea corespunzătoare a contractelor de service si mentenanță pentru echipamentele medicale.

————————————————————————————————————

————————————————————————————————————

Societatea Română de ATI (SRATI) și Comisia ATI din Ministerul Sănătății spun că, după tragedia de la Piatra Neamț, au înaintat autorităților (Președenția, Guvernul, Ministerul Sănătății) un Memorandum în care “am susținut importanța strategică a rezolvării acestor probleme, pentru a anula vulnerabilitățile sistemice ce transformă spitalele românești în veritabile ‘bombe cu ceas’. În acest sens am prezentat o analiză din care rezultă situația critică în aceste domenii, precum și o evaluare a bugetului necesar pentru rezolvarea lor.

Am identificat de asemenea sursele bugetare pentru aceste Programe: fonduri europene pentru modernizarea/upgradarea rețelelor de electricitate și gaze medicinale (buget estimativ 150 milioane de euro) și un Program anual de finanțare a contractelor de service și mentenanță, derulat prin Ministerul Sănătății. Programele au fost apreciate de Președintele României, care a convocat o intâlnire la nivel înalt cu Premierul, Ministrul Sănătății și Secretarul de Stat Dr Raed Arafat, în care s-a convenit necesitatea implementării acestora. Accidentul de la Institutul Matei Balș subliniază încă odată, atât de dureros, urgența absolută a implementării acestor Programe.

“Nu putem să emitem opinii asupra evenimentului primar care a cauzat această nerocorire (incendiul de la Matei Balș – n.red.). Există o multitudine de cauze care pot duce la declanșarea unui incendiu într-un spital dar cele mai grave accidente de acest tip se produc în acele camere / secții de spital unde o sursă de foc poate fi potențată devastator de prezența unei concentrații anormal crescute de oxigen în aerul ambiental (secții unde se administrează oxigen în concentrații terapeutice precum: ATI, UPU, blocuri operatorii, secții unde se administrează oxigen multor pacienți)”, adaugă medicii ATI.

Precizările medicilor ATI după incendiul de la Matei Balș:

  • 1. Afectarea pulmonară (adesea severă) din cursul bolii pandemice COVID-19 a dus la creșterea numărului de pacienți care necesită concomitent administrarea unor concentrații crescute de oxigen (între 40% și 100%) adaptate atât gravitatății bolii cât și modului de administrare a oxigenului (narine și măști faciale uzuale, aparate cu flux mare de oxigen administrat pe canulă nazală sau ventilație mecanică).
  • Este cunoscut faptul că în orice incintă medicală în care se administrează oxigen cu scop terapeutic pot apărea condiții propice declanșării unui incendiu (chiar și de la o simplă scânteie), atunci când concentrația de oxigen în aer din respectiva incintă depășește intervalul de 23,5 – 25%.
  • Spre exemplu, o banală placă de circuit imprimat (existentă în oricare tip de aparat medical modern), arde incomplet la o concentrație normală de oxigen în aer (21%) sau la o concentrație de 25% dar arde complet și cu o flacără mai mare de 10 cm. la o concentrațe de 30% oxigen în aer.
  • Recomandările comune internaționale de electrosecuritate medicală specifică faptul că (la presiune ambientală) în incintele medicale concentrația de oxigen în aer NU trebuie să depășească valoarea de 25%, iar semnalarea și evitarea unei astfel de situații periculoase se face prin monitorizare continuă a concentrației de oxigen cu senzori / analizoare de oxigen.
  • 2. Printre condițiile care favorizează acumularea de oxigen în concentrații periculoase în aer (mai mari de 23,5-25%) și deci cresc riscul unui incendiu grav în spitale, enumerăm:
  • a. insuficienta ventilare a incintelor medicale în care se administrază oxigen în concentrații mari (în scop terapeutic) poate duce la creșterea concentrației de oxigen peste limitele de siguranță (din păcate, în România sub 10% dintre spitale beneficiază de sisteme de ventilație / AC centralizate care să permită împrospătarea controlată și permanentă a aerului; în restul spitalelor, toate vechi de altfel, ventilarea corectă a incintelor medicale se poate face doar prin deschiderea ferestrelor la intervale regulate de timp).
  • b. lipsa monitorizării continue a concentrației de oxigen în aerul din incintele medicale (cu ajutorul unor senzori / analizoare de oxigen) reprezintă un risc pentru creșterea necontrolată a concentrației de oxigen în aer la valori peste limitele de siguranță și deci favorizează producerea unor incendii (din păcate de analizoare / senzori de oxigen beneficiază foarte puține spitale din România).
  • c. administrarea în scop terapeutic prin narine sau măști faciale uzuale a unui flux nejustificat de mare din punct de vedere medical (> 10 litri/min.) în incinte neventilate corespunzător.
  • d. administrarea de oxigen cu aparate cu flux mare de oxigen administrat pe canulă nazală în incinte mici, nearesite precum și aglomerarea unor astfel de mai multe aparate în incinte neventilate corespunzător și în absența monitorizării concentrației de oxigen în aer.
  • e. aglomerarea în saloane cu mai multe paturi a pacienților care necesită oxigenoterapie.

“Considerăm că pentru a preveni pe viitor apariția unor noi evenimente profund regretabile precum cele care au avut loc la Spitalul Județean Piatra-Neamț și la Institutul Matei Balș, trebuie luate măsuri concrete printre care și acele măsuri care să evite situațiile enumerate mai sus.

În buna tradiție de cooperare cu Ministerul Sănătății, CNAS, Consilul Național pentru Siguranța Pacienților precum și cu alte instituții în scopul adoptării unor acte normative moderne destinate sistemului de sănătate, SRATI își exprimă deplina disponibilitate de a participa prin experții săi la elaborarea și punerea în practică cît mai rapid a unor măsuri care să diminueze posibilitatea producerii în viitor unor astfel de accidente”, încheie medicii ATI.