Depășirea pericolului permanentizării crizei cronice, care a afectat Republica Moldova, poate fi atinsă prin implementarea proiectului special politic, social-economic și cultural, numit Alianța Interstatală România–Republica Moldova. De această părere este Anatol Țăranu, analist politic de la Chișinău, care a propus și o schiță de program electoral în acest sens.
Potrivit sursei, pentru a pune în practică proiectul respectiv este nevoie de semnarea, între România şi Republica Moldova, a unui tratat interstatal de fraternitate şi de parteneriat european privilegiat, ce ar avea ca scop major integrarea plenară a RM în UE prin România și restabilirea unității naționale românești.
„Este un proiect de europenizare, de utilizare cât mai raţională a resurselor naționale, dar și a Uniunii Europene, în scopul modernizării rapide a Republicii Moldova. Prin creşterea economică şi reformele promovate, România şi-a demonstrat capacitatea de a onora standardele europene. Conexiunea cu acest exemplu de succes ar aduce şi Republica Moldova, în următorii patru ani, la standardul de viaţă din România. În 1918, revenirea Basarabiei acasă, în România, a salvat populația de ororile regimului comunist. În condițiile actuale, proiectul special politic, social-economic şi cultural – Alianța Interstatală România–Republica Moldova –, reprezintă o reeditare în condițiile de azi a operei istorice a înaintașilor neamului nostru, de la 27 martie 1918, numit unirea condiționată a Basarabiei cu România-mamă”, a menționat Anatol Țăranu.
Mai mult, analistul politic de la Chișinău a mai remarcat că pentru punerea în practică a proiectului numit Alianța Interstatală România–Republica Moldova, nu este nevoie de schimbări în textul Constituției RM.
„Înfăptuirea acestui proiect necesită o majoritate parlamentară și un guvern cu aspirații proeuropene și proromânești, capabile să negocieze și să ratifice în parlament Acordul interstatal de fraternitate și de parteneriat european privilegiat între Republica Moldova și România. Acordul trebuie să conțină următoarele stipulări:
- Conceptul tratatului Alianței Interstatale România—Republica Moldova va include formarea etapizată a organelor de coordonare a politicilor acestei structuri, între care o Adunare Parlamentară, formată dintr-un număr egal de deputaţi din ambele state, ce se vor întruni în sesiuni periodice la Bucureşti şi la Chişinău şi care se vor preocupa de armonizarea şi omogenizarea legislaţiei Republicii Moldova cu cea a României;
- În competența Adunării Parlamentare se prezumă votarea legislației comunitare, care va fi reconfirmată de votul parlamentelor ambelor state, votarea Bugetului special al Alianței Interstatale și validarea Comisiei Executive interstatale (guvernul comunitar);
- Comisia Executivă interstatală, ce şi-ar putea avea oficiul central la Iaşi şi ar fi formată dintr-un număr egal de reprezentanţi ai Guvernelor României şi Republicii Moldova, va avea, în sfera sa de coordonare, executarea Bugetului comun, politicile de integrare social-economică și cultural-spirituală a Republicii Moldova și României, apropierii multidimensionale a RM de UE prin România;
- Formarea Casei Sociale Interstatale cu scopul unificării etapizate a sistemelor de pensionare și asigurări sociale a cetăţenilor din cele două state şi gestionarea fondurile de pensii sociale;
- Identificarea proiectelor de asistenţă financiară internaţională pentru Fondul de soluţionare a conflictului transnistrean (unui mini-plan Marshall) şi reabilitarea social-economică post conflict a R.