Andrei Caramitru îi acuză dur pe ONG-iști și pe activiștii de mediu că au contribuit la slăbirea sistemului energetic românesc prin opoziția față de cărbune, gaze de șist și hidrocentrale. Fostul consilier al lui Dan Barna omite însă un detaliu politic important: chiar USR, partidul în apropierea căruia și-a desfășurat activitatea politică, a fost cel care a contestat la Curtea Constituțională legea destinată deblocării unor proiecte hidroenergetice.
În martie 2022, USR anunța oficial sesizarea CCR împotriva legii care permitea finalizarea și punerea în funcțiune a unor hidrocentrale construite în arii protejate. Partidul susținea atunci că proiectele aduceau un beneficiu energetic redus și acuza majoritatea parlamentară că folosea criza energetică drept pretext.
Curtea Constituțională a admis ulterior sesizarea și a declarat legea neconstituțională, inclusiv din motive privind respectarea principiului bicameralismului.
Caramitru: ecologiștii au contribuit la „colapsul energetic”
Într-o postare extrem de dură, Andrei Caramitru îi acuză pe activiștii de mediu că au susținut politici care au redus capacitatea României de a produce energie.
Acesta amintește închiderea centralelor pe cărbune, protestele împotriva exploatării gazelor de șist și opoziția față de finalizarea hidrocentralelor începute cu decenii în urmă.
Caramitru susține că rezultatul acestor politici este vizibil astăzi în prețurile ridicate, dependența de importuri și pierderea competitivității economiei.
Premierul interimar Ilie Bolojan recunoștea, la rândul său, în martie 2026, că piața românească de energie funcționează la prețuri mai mari decât ar putea funcționa în condiții normale și vorbea despre decizii greșite luate în sector de-a lungul anilor.
În iulie, Bolojan afirma că energia a devenit o problemă de securitate națională și competitivitate economică, deoarece costurile mari lovesc direct companiile, investițiile și nivelul de trai.
USR a mers la CCR împotriva legii hidrocentralelor
Problema pentru discursul lui Caramitru este că opoziția față de hidrocentrale nu a venit doar din zona unor ONG-uri anonime.
USR și-a asumat oficial această poziție.
La 29 martie 2022, partidul anunța că a sesizat Curtea Constituțională împotriva legii adoptate de Parlament pentru finalizarea unor amenajări hidroenergetice realizate în proporție de peste 60%.
Actul normativ prevedea declararea acestora drept proiecte de interes public major și de siguranță și securitate națională, inclusiv atunci când lucrările se suprapuneau peste arii naturale protejate.
USR critica vehement proiectul și susținea că hidrocentralele respective ar fi crescut producția energetică națională cu numai aproximativ 0,4%.
Partidul invoca protejarea biodiversității, dreptul la un mediu sănătos și respectarea obligațiilor europene ale României.
Astăzi, exact această filosofie energetică este atacată frontal de Andrei Caramitru.
„Ați înfrânt”. Caramitru atacă rezultatele politicilor verzi
Caramitru spune că România a eliminat sau a întârziat surse convenționale de energie înainte de a avea capacități suficiente care să le înlocuiască.
Atacul său este îndreptat simultan către cei care au cerut închiderea centralelor pe cărbune, cei care au protestat împotriva Chevron la Pungești și organizațiile care s-au opus proiectelor hidroenergetice.
Mesajul său este simplu: România a renunțat la producție sigură înainte ca alternativele să fie capabile să acopere consumul.
Consecința, în interpretarea sa, este o piață vulnerabilă, cu prețuri ridicate și oportunități uriașe pentru intermediarii care câștigă din diferențele de preț ale energiei.
Hidrocentralele au devenit din nou proiecte strategice
La patru ani după prima contestație a USR, conflictul privind hidrocentralele continuă.
În iulie 2026, Greenpeace critica o nouă decizie a CCR care permite continuarea cadrului legislativ pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice în arii protejate, organizația avertizând asupra impactului asupra ecosistemelor și legislației europene.
Disputa arată cât de profundă este ruptura dintre două viziuni.
De o parte se află organizațiile de mediu și politicienii care consideră protecția ecosistemelor prioritară chiar și atunci când proiectele energetice sunt într-un stadiu avansat.
De cealaltă parte se află cei care consideră că România nu își mai poate permite să blocheze capacități interne de producție într-o perioadă în care energia a devenit o problemă de securitate economică.
Caramitru s-a poziționat acum fără echivoc în cea de-a doua tabără.
Fostul apropiat al USR critică exact politica susținută de USR
Aici apare contradicția politică majoră.
Caramitru a fost consilier al conducerii USR și una dintre vocile publice asociate pentru o perioadă cu proiectul politic al partidului.
Astăzi îi numește „idioți utili” pe cei care au luptat împotriva hidrocentralelor și îi acuză că au favorizat indirect interesele Rusiei.
USR a făcut însă exact ceea ce Caramitru condamnă acum: a mers la CCR pentru blocarea legii care urmărea finalizarea acestor investiții.
Nu este vorba despre o acuzație construită retrospectiv de adversarii partidului. Sesizarea a fost anunțată chiar de USR și justificată public prin argumente de mediu.
De la „beneficiu economic infim” la criza de energie
În 2022, USR susținea că avantajul energetic oferit de hidrocentralele respective era prea mic pentru a justifica afectarea ariilor naturale protejate.
Patru ani mai târziu, România caută fiecare megawatt disponibil.
Guvernul vorbește despre noi capacități pe gaze, baterii, centrale hidroenergetice și accelerarea investițiilor, iar proiectul centralei de la Mintia, cu o capacitate planificată de 1.700 MW, este tratat drept unul strategic.
Statul finanțează în paralel capacități de stocare de peste 2.100 MWh pentru stabilizarea rețelei și reducerea prețurilor din orele de vârf.
Realitatea energetică a ajuns astfel să pună o presiune uriașă asupra deciziilor luate în anii precedenți.
Fiecare capacitate retrasă trebuie înlocuită. Fiecare investiție întârziată trebuie recuperată. Iar fiecare megawatt care lipsește din producția internă se poate transforma, în momentele critice, în importuri la prețuri ridicate.
Caramitru își atacă indirect foștii parteneri politici
Mesajul lui Andrei Caramitru reprezintă astfel mai mult decât un atac împotriva ONG-urilor.
Este, indirect, o condamnare a unei politici pe care USR a susținut-o oficial.
Partidul care denunța în 2022 hidrocentralele drept proiecte cu un beneficiu energetic insuficient este pus acum, chiar de un fost apropiat, în categoria celor care au contribuit la vulnerabilizarea sistemului.
Caramitru poate acuza ecologiștii cât dorește. Documentele politice rămân însă clare: atunci când s-a putut debloca prin lege finalizarea unor hidrocentrale, USR a fost partidul care a mers la Curtea Constituțională pentru a opri actul normativ.
Iar într-o Românie care redescoperă importanța producției interne de energie, acea decizie revine astăzi în centrul dezbaterii.
