Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, spune că România riscă să intre într-o zonă periculoasă dacă ar fi împinsă spre alegeri anticipate fără ca legislația electorală să fie completă și clară. Mesajul lui nu este unul tehnic, ci unul politic: statul poate ajunge să nu poată organiza corect un scrutin din cauza propriilor lacune legislative și a problemelor logistice.
Țuțuianu a indicat două puncte sensibile care pot fi afectate în special într-un astfel de scenariu: votul prin corespondență și votul din diaspora. Potrivit avertismentului transmis de șeful AEP, actualele prevederi ar putea vicia aceste mecanisme, ceea ce ridică întrebări serioase despre capacitatea instituțiilor de a garanta un proces electoral funcțional și credibil.
Miza depășește cu mult o simplă discuție procedurală. În momentul în care ideea anticipatelor intră în dezbaterea publică, se vede imediat o problemă mai veche: partidele și instituțiile vorbesc despre soluții politice rapide, dar lasă în urmă infrastructura legală necesară pentru ca votul să fie organizat fără improvizații. Asta nu este doar neglijență administrativă. Este o vulnerabilitate democratică.
În fond, avertismentul AEP pune reflectorul pe o responsabilitate care nu poate fi pasată la nesfârșit. Dacă legislația este incompletă, iar organizarea votului rămâne dependentă de ajustări de ultim moment, atunci orice exercițiu electoral devine fragil. Iar când regulile sunt neclare tocmai în privința votului din afara țării, miza este și mai mare: încrederea cetățenilor în faptul că votul lor contează cu adevărat.
Semnalul transmis de Adrian Țuțuianu este, de fapt, o avertizare adresată clasei politice: înainte de calcule despre anticipate, trebuie puse în ordine regulile jocului. Altfel, nu doar partidele își asumă un risc, ci chiar funcționarea democratică a alegerilor.
