Marian Trîmbițașu, primarul PSD al comunei Grindu din județul Ialomița, a deschis un proces prin care cere recalcularea propriei indemnizații și plata diferențelor salariale pe care consideră că nu le-a încasat.
Situația pare desprinsă dintr-o piesă de Caragiale: în calitate de persoană fizică, Marian Trîmbițașu este reclamant, iar în calitate de titular al funcției de „Primar al Comunei Grindu” apare de partea pârâtă.
Cu alte cuvinte, primarul îi cere în instanță primarului să îi mărească salariul.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Ialomița, iar edilul solicită ca indemnizația sa să fie recalculată în funcție de evoluția salariului minim brut pe țară. De asemenea, cere diferențele salariale despre care susține că i s-ar fi cuvenit în anii anteriori.
Și-a mărit deja indemnizația prin dispoziții semnate chiar de el
În cererea adresată instanței, Marian Trîmbițașu arată că indemnizația sa brută a crescut de la 8.320 de lei în 2020 la 9.200 de lei începând cu noiembrie 2022, iar ulterior la 9.660 de lei.
Aceste modificări au fost stabilite prin dispoziții emise și semnate chiar de edil, în calitate de primar al comunei.
Documentele mai arată că Trîmbițașu a beneficiat, în anumite perioade, și de o majorare de 45% a indemnizației pentru implicarea în proiecte finanțate din fonduri europene.
Cu toate acestea, primarul consideră că venitul său nu a fost actualizat corect după creșterea salariului minim și solicită instanței să oblige instituția pe care o conduce să îi plătească mai mult.
Este greu de imaginat o reprezentare mai clară a administrației românești: același om stabilește indemnizația, semnează dispozițiile, conduce instituția care trebuie să plătească și apoi o dă în judecată pentru că nu i-ar fi acordat suficienți bani.
Primarul spune că luptă pentru toți angajații
Marian Trîmbițașu susține că acțiunea nu ar urmări doar creșterea propriului venit. Potrivit explicației sale, salariile funcționarilor din primărie depind de indemnizația primarului, iar actualizarea acesteia ar putea influența întreaga grilă salarială.
„Salariile funcționarilor depind de salariul primarului”, a declarat edilul, afirmând că veniturile din instituție ar fi rămas raportate la nivelul din 2019.
El a descris demersul drept un „proces colectiv” inițiat pentru apărarea drepturilor salariale ale întregului personal.
Explicația este însă contrazisă de forma concretă a acțiunii. Potrivit juriștilor consultați de Observator, o eventuală hotărâre favorabilă în dosarul respectiv i s-ar aplica reclamantului Marian Trîmbițașu, nu automat tuturor angajaților Primăriei Grindu.
Viceprimarul nu știe despre presupusul „proces colectiv”
La Primăria Grindu lucrează opt funcționari publici, alături de primar și viceprimar.
Dacă procesul ar fi fost într-adevăr un demers colectiv al instituției, ar fi fost firesc ca reprezentanții conducerii și angajații vizați să cunoască situația.
Viceprimarul Drăgan Tănase a declarat însă că nu știe exact despre ce este vorba și că primarul este cel care cunoaște cel mai bine detaliile.
„Domnul primar știe cel mai bine”, a fost explicația viceprimarului.
Prin urmare, presupusul proces al întregii primării pare să fie cunoscut în primul rând de omul care ar urma să primească direct banii.
De la „nu știu despre proces” la justificarea lui publică
Reacțiile primarului au fost și ele contradictorii.
Contactat inițial de publicația locală Independent, Marian Trîmbițașu a declarat că nu își amintește să fi deschis un asemenea proces și a sugerat că informația nu ar fi adevărată.
„Eu nu-mi aduc aminte să fi deschis un astfel de proces”, spunea edilul, deși numele său figura în dosar, iar acțiunea conținea informații detaliate despre indemnizația sa.
Ulterior, primarul a recunoscut existența demersului și a explicat că funcționarii ar fi insistat să își ceară drepturile în instanță.
Potrivit acestuia, angajații i-ar fi spus că nu au altă soluție și că instanța trebuie să stabilească dacă solicitările sunt întemeiate.
Trecerea de la negarea procesului la justificarea lui drept acțiune colectivă nu face decât să ridice și mai multe întrebări privind modul în care a fost inițiat și cine este beneficiarul real.
Un venit de peste 93.000 de lei și bani suplimentari din apicultură
În declarația de avere depusă în 2024, aferentă veniturilor din anul precedent, Marian Trîmbițașu a raportat aproximativ 93.062 de lei din indemnizația de primar.
Suma înseamnă un venit net mediu de aproximativ 7.755 de lei pe lună. La aceasta s-au adăugat aproximativ 10.000 de lei obținuți din apicultură.
Nu este ilegal ca un ales local să solicite aplicarea corectă a legislației salariale. Primarii au aceleași drepturi de acces la justiție ca orice cetățean.
Problema este însă modul în care un asemenea litigiu este administrat atunci când aceeași persoană controlează ambele poziții instituționale: cea a celui care cere banii și cea a autorității obligate să îi plătească.
Cine apără interesele bugetului local? Cine formulează poziția pârâtului? Cine decide dacă primăria contestă solicitarea sau este de acord cu ea? Și cine se asigură că instituția nu este reprezentată formal împotriva propriului conducător?
Conflictul de roluri nu poate fi ascuns în spatele unei formule juridice
Din punct de vedere tehnic, reclamantul Marian Trîmbițașu și autoritatea „Primarul Comunei Grindu” nu sunt exact aceeași parte juridică.
În plan practic, însă, ambele poziții se întâlnesc în aceeași persoană.
Trîmbițașu conduce instituția, emite dispoziții privind salarizarea, reprezintă autoritatea publică și solicită acum despăgubiri de la aceasta.
O astfel de situație impunea o transparență totală: desemnarea clară a unei persoane independente care să reprezinte instituția, publicarea pretențiilor financiare și explicarea impactului asupra bugetului comunei.
În locul acestor clarificări, publicul a primit declarații contradictorii, un viceprimar care nu cunoaște detaliile și justificarea vagă că procesul ar fi pentru binele tuturor.
Pentru cetățeni există austeritate, pentru aleși există instanța
Comunele mici din România se confruntă cu lipsa investițiilor, drumuri degradate, servicii publice slabe și bugete dependente de transferurile de la stat.
În acest context, imaginea unui primar care își dă propria instituție în judecată pentru a obține un venit mai mare este revoltătoare, chiar dacă solicitarea sa se poate dovedi legală.
Cetățenilor li se spune constant că nu sunt bani, că proiectele trebuie amânate și că administrațiile locale trebuie să reducă cheltuielile.
Când vine însă vorba despre veniturile conducerii, apar interpretări legislative, recalculări retroactive, sporuri pentru proiecte și procese pentru recuperarea diferențelor.
Justiția va decide salariul, dar alegătorii trebuie să judece comportamentul
Tribunalul Ialomița va stabili dacă indemnizația lui Marian Trîmbițașu a fost calculată corect și dacă edilul are dreptul la diferențele solicitate.
Instanța nu poate însă rezolva problema politică și morală a cazului.
Un primar trebuie să apere interesul comunității, nu să transforme instituția pe care o conduce într-un mecanism pentru maximizarea propriilor venituri.
Chiar dacă va demonstra că legea îi permite să primească mai mulți bani, Trîmbițașu va trebui să explice de ce a pretins inițial că nu știe despre proces, de ce viceprimarul nu cunoaște demersul și cum poate fi numită „colectivă” o acțiune care îl are pe el drept reclamant direct.
La Grindu, administrația locală a ajuns simultan reclamant, pârât și posibil plătitor.
Singurii care nu par reprezentați în proces sunt cetățenii care vor achita nota din bugetul comunei.
