USR a încercat să lege dărâmarea guvernului Bolojan de o presupusă prăbușire financiară a României, susținând că, în lunile de criză politică, rezerva valutară a scăzut cu „miliarde de euro”. Problema este simplă: cifra nu stă în picioare.
Potrivit datelor BNR invocate în informațiile disponibile, rezerva nu a coborât cu miliarde, ci cu câteva sute de milioane. Diferența nu este doar de nuanță, ci de credibilitate. Când un partid care spune că luptă cu fake news propagă o exagerare atât de mare, mesajul politic devine mai important decât adevărul pe care pretinde că îl apără.
Miza este limpede. USR a încercat să transforme o dispută de guvernare într-o probă de alarmă economică, sugerând că schimbarea politică a pus „o presiune uriașă” pe cursul leu/euro. Numai că, în lipsa unei baze reale pentru afirmația despre rezerve, atacul se întoarce împotriva celui care l-a formulat. Nu mai vorbim despre apărarea stabilității, ci despre folosirea anxietății publice ca instrument de luptă politică.
Într-o perioadă în care încrederea în instituții este deja fragilă, astfel de ieșiri nu fac decât să adâncească suspiciunea. Când datele sunt împinse peste limită pentru a servi un mesaj de partid, votul public este tratat ca teren de manipulare, nu ca spațiu de informare corectă.
Rămâne de clarificat de ce USR a ales o formulare atât de agresivă, în locul unei evaluări precise. Dar un lucru e clar: în politica economică, cifrele nu pot fi ținute în loc de sloganuri. Iar aici, diferența dintre „miliarde” și „câteva sute de milioane” spune totul despre seriozitatea mesajului.
