Cariera lui Deneș Ioan este un caz de manual pentru modul în care politica românească poate transforma un om obișnuit într-un lider de partid. Până în 2012, el activa ca electrician, meserie onorabilă și necesară, dar fără legături directe cu administrația sau legislația. Totuși, intrarea în PSD i-a deschis rapid drumul către Parlament, unde a obținut primul mandat de deputat. De atunci, ascensiunea a fost constantă, culminând cu poziția de vicelider PSD, una dintre cele mai importante funcții din partid.
Deși se prezintă ca „profesor”, parcursul său academic este mai degrabă modest: a absolvit un colegiu, ceea ce astăzi este echivalentul unui nivel tehnic sau de maistru. Diferența dintre titulatura cu care apare public și realitatea din CV ridică semne de întrebare privind modul în care se construiește imaginea publică a unor politicieni. În România, însă, asemenea discrepanțe sunt des întâlnite, iar publicul rareori primește o explicație clară.
Ironia carierei lui Deneș apare și în zona competențelor declarate. În CV scrie că știe limba engleză, dar apropiații susțin că exprimarea lui seamănă mai mult cu un exercițiu de improvizație caragialiană decât cu un dialog în Shakespeare’s language. Practic, vorbește engleza ca un electrician care a prins pe cablu câteva cuvinte.
La fel de ironic este și saltul său social. De la muncitor calificat, trecut prin șurubelniță și clește, a ajuns să gestioneze discursuri despre economie, educație și guvernare. PSD i-a oferit nu doar o platformă, ci și un traseu ascendent într-o carieră pe care altfel ar fi fost greu să și-o imagineze.
Astăzi, ca vicelider PSD, Deneș Ioan are o influență directă în politica mare a țării. Este un exemplu pentru modul în care un partid poate ridica oameni din baza societății până în vârful puterii, fără ca parcursul profesional anterior să fie neapărat compatibil cu responsabilitățile funcției. Pentru unii, el reprezintă șansa ca politica să fie deschisă tuturor. Pentru alții, însă, este doar dovada că norocul și loialitatea de partid cântăresc mai greu decât competența.
