Într-o lume paralelă cu realitatea, marele ratat al națiunii, George Simion, a ieșit astăzi la rampă cu o nouă porție de stand-up involuntar.
În timp ce restul clasei politice își vede treabă fără să-l întrebe de sănătate, Georgică a ținut neapărat să anunțe țara că el lucrează intens la un mega program de guvernare.
O operă monumentală, creată cu multă trudă de un ins care a pus ultima dată mâna pe carte când era adolescent.
Vizibil traumatizat de faptul că Ilie Bolojan și restul partidelor au dat votul unui guvern iar el a rămas cu buza umflată, pacientul zero s-a pornit pe o jelanie cu iz de dramă ieftină. Cel mai mare motiv de mândrie națională clamat de Simion nu este vreo reformă sau vreun proiect de lege, ci faptul că „niciun parlamentar AUR n-a trădat”, deși nimeni nu avea nevoie de voturile lor.
O performanță statistică uluitoare: când n-are nimeni nevoie de tine și nicio ofertă politică serioasă nu te ia în seamă, e destul de simplu să păstrezi turma în țarc. Marea realizare a opoziției este că a reușit să nu se dezmembreze singură pe holurile Parlamentului, deși nimeni nu are nevoie de ei.
Pentru că prezentul îl ignoră cu desăvârșire, Simion a trecut la viitorul îndepărtat, promițând un program de guvernare construit alături de „oameni profesioniști din instituții care acum sunt striviți”.
Planul secret al lui Georgică sună ca un manual de ficțiune: adună experți ipotetici care să-l scape de marea „mafie transpartinică” (care, culmea, conduce tot, dar pe care el o va mătura dintr-o mișcare de condei).
Totul condimentat cu invidia cronică față de vecini: marele vis al liderului AUR este ca România să procedeze exact „ca în Bulgaria, ca în Ungaria, ca în Serbia”, adică izolare, stagnare și autocrație de baltă.
Ca să acopere faptul că nu-l bagă nimeni în seamă la nivel național, Simion a decis să mute circul în teritoriu și să anunțe încă de pe acum candidații la primării și consilii județene — de la București și Timișoara până la Sectorul 6 și Botoșani —, cu doi ani înainte de termen, știind foarte bine că până atunci îi va putea schimba de zece ori.
Într-o țară cu probleme reale, Simion rămâne un bufon trist. Anunță planuri, flutură liste de candidați și se visează la putere din fanteziile propriului ecran de telefon, în timp ce restul României își vede de drum, ignorându-l cu desăvârșire. Georgică se ține de prostii, iar cortina cade pe un teatru de păpuși fără spectatori!
