
Valeriu Gheorghiță admite gravitatea hantavirusului: „Nu există tratament antiviral eficient”
Medicul avertizează că unele forme se agravează în doar câteva ore
Dr. Valeriu Gheorghiță a transmis un avertisment dur privind infecțiile cu hantavirus, confirmând că în prezent nu există un tratament antiviral universal eficient împotriva acestor virusuri, iar unele cazuri se pot transforma rapid în urgențe medicale critice.
Declarațiile vin după apariția unui focar rar la bordul navei de croazieră MV Hondius, unde trei pasageri au murit, iar alte persoane au fost confirmate ca infectate. Situația a readus în atenție riscurile reale ale unui virus despre care publicul știe foarte puțin, dar care poate provoca insuficiență respiratorie și renală severă în doar câteva ore.
Hantavirusul se transmite prin contact indirect cu rozătoare contaminate
Potrivit medicului, hantavirusurile sunt răspândite în principal de rozătoare, iar infectarea apare cel mai des prin inhalarea particulelor provenite din urina, fecalele sau saliva animalelor infectate.
Zonele considerate cu risc ridicat includ podurile, pivnițele, magaziile sau cabanele neventilate, în special în timpul curățeniei. Riscuri există și pentru persoanele implicate în activități agricole, silvice sau camping.
Valeriu Gheorghiță a precizat că transmiterea de la om la om este „extrem de rară”, fiind documentată clar doar în cazul virusului Andes din anumite regiuni ale Americii de Sud.
Simptome care pot semăna cu o gripă severă
În faza inițială, infecția poate fi confundată ușor cu o viroză agresivă. Printre simptomele frecvente se află febra, durerile musculare, cefaleea, greața și vărsăturile.
Problema apare atunci când boala evoluează rapid către complicații severe: afectare pulmonară, dificultăți respiratorii acute, tulburări circulatorii, șoc sau insuficiență renală acută.
„Unele forme se pot agrava rapid, în doar câteva ore. Prezentarea rapidă la medic poate salva viața pacientului”, a avertizat medicul.
Fără tratament eficient, spitalele rămân singura soluție
În lipsa unui antiviral eficient, tratamentul se reduce în multe cazuri la menținerea pacientului în viață prin metode de terapie intensivă.
Pacienții grav afectați pot avea nevoie de oxigen, ventilație mecanică, suport renal și circulator sau chiar ECMO, una dintre cele mai complexe proceduri utilizate în ATI.
Situația ridică din nou întrebări legate de capacitatea sistemelor sanitare de a reacționa rapid în fața unor infecții rare, dar extrem de agresive.
România a raportat cazuri și menține supravegherea epidemiologică
În România, monitorizarea infecțiilor cu hantavirus este coordonată de Institutul Național de Sănătate Publică în mai multe județe din Moldova, inclusiv Iași, Bacău, Suceava, Neamț și Galați.
Datele oficiale arată că între 2023 și 2026 au fost confirmate 15 cazuri:
- 4 cazuri în 2023;
- 3 cazuri în 2024;
- 7 cazuri în 2025;
- 1 caz confirmat până acum în 2026.
Diagnosticul este confirmat prin teste de laborator și identificarea anticorpilor specifici.
Cercetările pentru vaccin continuă, dar fără rezultate concrete
Deși există cercetări pentru dezvoltarea unor vaccinuri bazate pe tehnologie ARNm și vectori virali, Valeriu Gheorghiță spune că procesul este complicat de numărul mare de tipuri de hantavirus și de lipsa unor date complete privind imunitatea protectoare.
Până atunci, autoritățile sanitare insistă că cea mai eficientă metodă de protecție rămâne evitarea contactului cu rozătoarele și utilizarea echipamentelor de protecție în spațiile cu risc.

