Sărăcia se adâncește în România: Jumătate dintre români spun că nu le ajung banii pentru cheltuielile de bază

Aproape 50% dintre români fac eforturi deoarece nu le ajung banii pentru a-şi acoperi cheltuielile de bază, în condiţiile în care România este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria.

Sărăcia se adânceşte în România. Dacă în Europa, unul din trei consumatori se chinuie să îi ajungă banii, în ţara noastră, 47% dintre români se confruntă cu această problemă. De asemenea, 15% dintre români îşi pun problema siguranţei locului de muncă. La acest capitol, piaţa locală se încadrează în media europeană.

Astfel, unu din doi români este îngrijorat că nu îi ajung banii pentru a-şi acoperi cheltuielile de bază. În schimb, la nivel european, unu din trei consumatori (37%) îşi pune problema aceasta, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK.

Diferenţele s-ar explica în condiţiile în care România este a doua cea mai săracă ţară din UE, după Bulgaria, cu un salariu mediu de până la 3-5 ori mai mic decât în unele state din Occident. Mai mult, puterea de cumpărare de pe plan local este redusă prin com­pa­raţie cu multe ţări vestice în con­textul în care preţurile nu sunt aliniate la salarii, ci mai degrabă la pre­ţurile din alte pieţe.

Aproape 1,5 milioane de români lucrează pe salariul minim primesc în mână 1.524 lei, la un salariu brut de 2.550 de lei, după majorarea de 10,8% intrată în vigoare la începutul anului 2022.
Suma este insuficientă pentru asigurarea unui trai decent unei persoane, darămite pentru o familie, arată un raport publicat de Avocatul Poporului, la sfârşitul lunii ianuarie.

Se anunță vremuri grele pentru România: în prezent, încasările bugetului de stat sunt la 27% din PIB, în timp ce cheltuielile au ajuns la 40%. Tocmai din acest motiv, Guvernul plănuiește o serie de modificări în sistemul de taxare.

Din 2023, Guvernul României ar putea colecta și mai multe taxe și impozite de la cetățeni, într-un context în care inflația explozivă deja creează mari probleme cetățenilor de rând și afaceriștilor locali.

Analizele guvernamentale cu privire la modificările Codului Fiscal includ o reevaluare a cotelor de TVA, introducerea impozitului pe locuință exclusiv în funcție de valoarea imobilului și nu în funcție de numărul de proprietăți, precum și eliminarea treptată a facilităților fiscale, o cerință din PNRR care trebuie bifată. Aceasta a fost asumată de PNL, USR și UDMR, în cadrul guvernării Florin Cîțu.