Marea „revoluție” anunțată cu surle și trâmbițe de George Simion pentru data de 14 noiembrie s-a transformat, în doar câteva ore, într-un eșec de proporții și cea mai penibilă demonstrație de neputință din istoria partidului AUR. După săptămâni întregi de amenințări, apeluri isterice pe TikTok și încercări disperate de a scoate oamenii în stradă pentru a bloca Bucureștiul, realitatea din teren i-a dat o palmă usturătoare circarului din fruntea AUR: românii nu mai ies în stradă pentru trădătorul și parazitul de George Simion, lăsându-l să defileze aproape singur, cu doar câteva sute de membri și angajați de partid aduși cu arcanul din teritoriu.
O săptămână în care Simion a vorbit despre orice, mai puțin despre arestarea lui Călin Georgescu
Eșecul răsunător de astăzi este rezultatul direct al ipocriziei și parazitismului politic practicat de liderul AUR. Deși manifestația fusese anunțată sub pretextul solidarității cu Călin Georgescu, în ultima săptămână George Simion a discutat despre absolut orice altceva, mai puțin despre adevărata cauză a acestui protest: arestarea lui Călin Georgescu.
În loc să ducă o campanie reală pe tema dosarelor și a situației lui Georgescu, Simion a făcut tot ce i-a stat în putință ca întreaga discuție publică să fie exclusiv despre el sau să discrediteze România:
S-a certat la televizor și pe rețelele sociale cu președintele Nicușor Dan, inventând scenarii despre presupuse ordine de interzicere a protestului;
A intrat într-un război personal cu primarul general Ciprian Ciucu, mutând toată agenda mediatică pe disputa birocratică legată de avize;
A convocat un protest separat chiar în fața Primăriei Capitalei doar pentru că Ciucu nu i-a dat autorizație, transformând o temă majoră într-o răfuială meschină de orgoliu personal.
Exact așa cum a procedat de fiecare dată, parazitul politic din fruntea AUR s-a lipit de drama altuia doar ca să-și facă reclamă, reușind să îngroape complet subiectul Călin Georgescu sub propriul scandal de mahala.
Fuga de la Piața Izvor: Cum ascunzi un protest eșuat mutând galeria pe un trotuar mai îngust
Dimensiunea dezastrului s-a văzut încă de la primele ore ale adunării din Piața Izvor. Spațiul imens de lângă Palatul Parlamentului, ales inițial pentru a proiecta imaginea unei mase uriașe de oameni, a făcut ca grupul răzleț de câteva sute de activiști cu steaguri să arate de-a dreptul ridicol. Nici măcar unghiurile strânse ale camerelor de telefon și transmisiunile live ale influencerilor plătiți din subvenția partidului nu au mai putut masca pustiul din jurul liderilor AUR.
Confruntați cu rușinea unei piețe aproape goale, organizatorii au recurs la o manevră clasică de diversiune și camuflaj: au strâns catrafusele de la Piața Izvor și au mutat brusc protestul pe trotuarul din fața sediului Primăriei Municipiului București (PMB). Calculul a fost unul strict de supraviețuire mediatică — pe bulevardul mult mai îngust din fața Primăriei Generale, câteva sute de gălăgioși înghesuiți par mai mulți în cadrele foto decât pe câmpul deschis de la Izvor, iar fabricarea unui conflict artificial cu autoritățile locale oferea pretextul perfect pentru a acoperi absența populației.
Perdeaua de fum a victimizării și verdictul străzii: Românii s-au săturat de trădător și vor altceva
Ajunși sub geamurile Primăriei Capitalei, agitatorii lui Simion au trecut la spectacolul ieftin al victimizării, încercând să lase impresia că statul le-ar fi blocat manifestația. „Ciprian Ciucu, Primăria nu e a ta! Dreptul la protest nu poate fi îngrădit!”, au strigat liderii și comunicatorii AUR, căutând cu disperare o confruntare cu primarul Capitalei pentru a genera știri și tensiune.
Manipularea este însă străvezie. Dreptul la protest al AUR nu a fost îngrădit de Ciprian Ciucu și nici de vreo altă instituție a statului, ci a fost sancționat chiar de români, prin absență și dispreț. Nimeni nu i-a oprit pe oameni să vină la București, însă cetățenii de bună-credință au înțeles cine este cu adevărat George Simion: un oportunist care și-a trădat colegii, diaspora și propriul electorat, și care folosește orice criză doar ca paravan pentru propria supraviețuire politică.
Imaginile de astăzi din Capitală pun cruce definitiv mitului că George Simion mai poate controla strada. Românii s-au săturat de trădătorul Simion, s-au săturat de circul lui de Facebook și vor altceva — un lider autentic, nu un șef de galerie spartă, redus la a plimba câteva sute de angajați și membri de partid de la Izvor la Primăria Capitalei ca să urle la pereți.
Mai mult decât atât, puținele sute de oameni care au făcut astăzi figurație în spatele lui George Simion nu au ieșit în stradă din convingere, ci au fost obligați pe linie de partid să facă prezența, sub amenințarea directă a șantajului politic. Liderii din teritoriu, parlamentarii și activiștii au primit ordin strict să se prezinte la apel în București, altfel riscau să fie tăiați imediat de pe listele de candidați pe care Simion le croiește deja — liste pe care șeful AUR le pregătește pentru a vinde locuri eligibile pe bani grei — sau să-și piardă funcțiile, sinecurile și pozițiile din interiorul formațiunii. Cu alte cuvinte, așa-zisa „revoltă a românilor” regizată astăzi de parazitul numărul 1 al României nu a fost altceva decât o coloană de oameni constrânși să joace rolul de decor pentru un lider disperat, incapabil să mai strângă măcar un singur om liber alături de el.
