Nicușor Dan atacă la CCR legea care oprește vânzarea acțiunilor statului

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea adoptată de Parlament prin voturile PSD și AUR, care interzice până la 31 decembrie 2027 vânzarea acțiunilor deținute de stat la companii naționale, bănci și alte societăți unde statul este acționar.

Legea urmărește blocarea temporară a înstrăinării participațiilor publice, indiferent de procentul deținut de stat.

Cu alte cuvinte, PSD și AUR au pus lacăt pe acțiunile companiilor de stat, iar Nicușor Dan a trimis lacătul la CCR pentru verificarea cheii constituționale.

Ce prevede legea votată de PSD și AUR

Actul normativ suspendă până la sfârșitul anului 2027 orice operațiune prin care statul și-ar putea vinde acțiunile deținute la companii și societăți naționale, instituții de credit sau alte firme.

Interdicția se aplică indiferent dacă statul este acționar majoritar sau deține doar o participație redusă.

Susținătorii legii o prezintă drept o măsură de protejare a intereselor naționale, menită să împiedice vânzarea unor active strategice într-o perioadă economică și politică instabilă.

Ideea este simplă: până când statul își clarifică strategia, nu își mai vinde mobila din casă.

Criticii pot spune că măsura blochează investiții sau operațiuni economice legitime. Susținătorii răspund că activele statului pot fi vândute într-o după-amiază și recuperate, eventual, într-un alt secol.

Nicușor Dan invocă mai multe articole din Constituție

Administrația Prezidențială susține că legea ar fi fost adoptată cu încălcarea mai multor prevederi constituționale.

Sesizarea invocă principiul respectării Constituției și a legilor, protecția dreptului de proprietate, prevederi din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și obligațiile României rezultate din apartenența la Uniunea Europeană.

Președintele consideră că interdicția generală și aplicată tuturor societăților în care statul are acțiuni ar putea afecta drepturile altor acționari și regulile pieței.

Este o dispută juridică serioasă, dar și una politică foarte clară: Parlamentul încearcă să blocheze vânzările, iar Cotroceniul încearcă să blocheze blocarea.

O lege aproape identică a trecut deja de CCR

Situația devine și mai interesantă deoarece actuala lege reia în mare parte structura Legii nr. 173 din 2020, care prevedea măsuri asemănătoare pentru protejarea participațiilor statului.

La acea vreme, Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că prevederile analizate erau constituționale în raport cu criticile formulate.

Așadar, Nicușor Dan atacă o lege construită după modelul unui act normativ care a trecut deja testul CCR.

Acest lucru nu înseamnă automat că noua sesizare va fi respinsă. Pot exista diferențe de redactare, argumente noi sau un context juridic diferit.

Totuși, președintele le cere judecătorilor constituționali să mai verifice o dată dacă o ușă declarată legală în 2020 s-a transformat între timp într-un perete neconstituțional.

Protejarea companiilor sau blocarea economiei

Miza reală a legii este controlul asupra activelor deținute de stat.

România are participații în companii importante din energie, transporturi, domeniul financiar și alte sectoare strategice. Vânzarea unor pachete de acțiuni poate aduce bani la buget și poate atrage capital privat.

În același timp, vânzările pot reduce controlul statului și pot transfera active profitabile în mâinile unor investitori care urmăresc în primul rând randamentul, nu interesul public.

PSD și AUR susțin prin votul lor o pauză de protecție până la finalul lui 2027.

Nicușor Dan consideră că pauza este prea generală și posibil contrară Constituției.

Statul român este pus astfel în situația cunoscută: nu știe exact ce vrea să facă cu propriile companii, dar se ceartă foarte eficient pe tema dreptului de a nu face nimic cu ele.

De ce este importantă interdicția

O asemenea lege poate împiedica guvernele să acopere rapid lipsurile bugetare prin vânzarea unor participații.

Într-o perioadă de deficit ridicat, tentația de a transforma acțiunile statului în bani lichizi poate deveni considerabilă.

Vânzarea unui activ produce însă o singură încasare. După aceea, dividendele, influența și controlul dispar total sau parțial.

Este diferența dintre a încasa chirie în fiecare an și a vinde apartamentul pentru a plăti facturile din această lună.

Legea votată de PSD și AUR încearcă să împiedice asemenea decizii până în 2027. Nicușor Dan cere CCR să stabilească dacă Parlamentul poate impune o interdicție atât de largă.

Președintele și Parlamentul, pe poziții opuse

Sesizarea arată din nou distanța dintre Nicușor Dan și majoritatea parlamentară formată în jurul unor proiecte susținute de PSD și AUR.

Președintele nu poate respinge definitiv o lege. O poate retrimite Parlamentului sau o poate contesta la Curtea Constituțională.

În acest caz a ales CCR, mutând disputa de la votul politic la interpretarea juridică.

Judecătorii vor trebui să decidă dacă legea protejează legitim interesul public sau dacă limitează excesiv drepturile și operațiunile economice.

Până atunci, acțiunile statului nu sunt încă vândute, legea nu este încă aplicată, iar politica românească mai deschide un dosar la CCR.

România nu știe dacă își vinde companiile, dacă le păstrează sau dacă le administrează mai bine. Dar știe sigur că, înainte de orice decizie, trebuie să se judece puțin.