Știri

Cine ar apăra România în caz de război? Sondaj: Doar 18% dintre votanții lui Simion sunt siguri că ar face-o contra Rusiei

Două treimi dintre românii activi în mediul online declară că ar lupta personal dacă România ar fi atacată, potrivit unui sondaj realizat de Impactum Insights la solicitarea Ethical Media Alliance. Deși în fața unui pericol abstract electoratele lui Nicușor Dan și George Simion reacționează aproape identic, numirea explicită a Rusiei drept agresor produce o prăpastie de 24 de puncte procentuale în privința fermității de a apăra țara.

Cercetarea arată cum se raportează românii conectați la internet la eventualitatea unui conflict armat, dincolo de capacitatea forțelor armate profesioniste, scoțând la iveală atât diferențele politice, cât și vulnerabilitățile practice ale populației.

Egalitate în scenariul general, ruptură în fața Moscovei

Atunci când întrebarea vizează un scenariu general — România este atacată, fără a se preciza de către cine —, 66% dintre respondenți spun că ar lupta pentru apărarea țării. În acest context neutru, diferențele dintre principalele bazine electorale sunt aproape inexistente: 71% dintre votanții lui Nicușor Dan și 69% dintre votanții lui George Simion afirmă că ar pune mâna pe armă. Și proporția celor care declară că ar pleca din țară în loc să lupte este aproape egală în cele două tabere: 9%, respectiv 8%.

Situația se schimbă însă radical în momentul în care agresorul este numit explicit Rusia. În acest scenariu, disponibilitatea totală de a lupta scade la nivel general la 51%, iar diferența dintre cele două electorate ajunge la 15 puncte procentuale: 63% dintre votanții lui Nicușor Dan spun că ar lupta împotriva Rusiei, față de 48% dintre votanții lui George Simion.

Diferența cea mai pronunțată apare însă la nivelul convingerii ferme: doar 18% dintre votanții lui George Simion declară că ar lupta „sigur” în cazul unui atac rusesc, comparativ cu 42% dintre votanții lui Nicușor Dan.

De ce contează cine atacă: rolul decisiv al încrederii în NATO

Datele sondajului indică faptul că dorința de a lupta nu este constantă, ci variază puternic în funcție de identitatea statului agresor. Față de nivelul de 66% din scenariul general, disponibilitatea totală de a intra în luptă coboară la 54% în cazul unui atac venit din partea Ungariei sau a unui stat din afara NATO, la 53% în cazul Ucrainei, la 51% pentru Rusia, la 49% pentru Statele Unite și la 46% pentru China.

Un element esențial care explică aceste variații este încrederea în garanțiile occidentale de securitate. La nivelul întregului eșantion, 65% dintre respondenți simt că se pot baza „foarte mult” sau „destul de mult” pe NATO, 62% au încredere în Armata României, 58% în Uniunea Europeană și 45% în Statele Unite.

Sondajul evidențiază o legătură directă între încrederea în Alianța Nord-Atlantică și disponibilitatea de a lupta contra Rusiei: dintre cei care cred că România se poate baza pe NATO, 64% spun că ar lupta pentru țară. În schimb, în rândul celor care consideră că România nu se poate baza pe Alianță, procentul celor dispuși să lupte se reduce la mai puțin de jumătate, ajungând la 31%.

Corupția, percepută drept un pericol mai mare decât Rusia

Întrebați care sunt principalele amenințări la adresa securității României (având posibilitatea de a alege maximum trei variante), respondenții plasează problemele interne pe primul loc. Corupția este indicată de 38% dintre participanți, depășind ușor extinderea războiului din Ucraina, menționată de 37%.

Pe locurile următoare în topul temerilor se află:

  • dronele sau rachetele ajunse pe teritoriul României (30%);
  • instabilitatea politică internă (27%);
  • atacurile cibernetice (26%);
  • un atac militar direct al Rusiei (24%).

Cumulat, 65% dintre respondenți au indicat cel puțin un risc de natură militară printre principalele amenințări la adresa țării.

Două treimi dintre români nu sunt pregătiți pentru o criză

În ciuda disponibilității declarate de a apăra țara, 64% dintre respondenți recunosc că nu sunt prea pregătiți sau nu sunt deloc pregătiți pentru o criză precum un război — indicator care vizează aspecte concrete, precum cunoașterea locației celui mai apropiat adăpost sau existența unui kit de urgență. Doar 33% se consideră destul de pregătiți sau foarte pregătiți.

Pregătirea militară anterioară influențează direct acest sentiment: 44% dintre persoanele care au făcut serviciul militar spun că sunt gata să își apere țara, față de numai 28% dintre cei care nu au trecut prin armată.

Sprijin larg pentru armata obligatorie, informare redusă despre serviciul voluntar

Două treimi dintre românii activi online (66%) susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în România în 2007 — 38% îl susțin în totalitate, iar 28% parțial. Alți 24% se opun, iar 11% nu știu sau nu răspund. Sprijinul este cel mai ridicat în rândul persoanelor de peste 55 de ani (80%), comparativ cu 64% în grupa 35–54 de ani și 60% în segmentul 18–34 de ani. Totodată, 55% consideră că stagiul ar trebui să vizeze doar bărbații, în timp ce 36% cred că ar trebui să fie obligatoriu atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Pentru susținătorii reintroducerii armatei obligatorii, principalul argument este formarea disciplinei și a responsabilității (60%), urmat de pregătirea populației pentru un posibil război (39%) și de patriotism sau datoria față de țară (28%). De cealaltă parte, cei care se opun invocă dreptul tinerilor de a alege liber (49%), teama că mulți ar pleca din țară pentru a evita recrutarea (33%) și eficiența superioară a unei armate profesioniste (30%).

În paralel, deși 68% dintre respondenți au auzit despre serviciul militar voluntar plătit, cu o durată de patru luni, doar 18% declară că îi cunosc detaliile. În rândul tinerilor eligibili, cu vârste între 18 și 35 de ani, 23% spun că știu detaliile programului, 42% au auzit ceva despre el, iar 30% nu au auzit niciodată despre această opțiune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button