Distribuți acest articol

105 țări s-au aliniat la summitul climatic de la Glasgow unei poziții comune privind oprirea defrișărilor de păduri până în 2030. Țările care vor semna marți acest acord dețin circa 85% din pădurile planetei. Printre ele, Brazilia și Rusia, Columbia, Indonezia și Republica Democratică Congo, care au suprafețe importante de pădure, dar și România, potrivit platformei oficiale a COP26.

România, una din națiunile semnatare ale acordului COP26 privind pădurile și utilizarea terenurilor Țara noastră este unul dintre statele europene care se confruntă cu pierderea pădurilor. Din 2001 până în 2020, România a pierdut 376 kha din acoperirea arborilor, ceea ce echivalează cu o scădere cu 4,8% a numărului de copaci care se găseau în anul 2000 în pădurile din țara noastră, conform datelor Global Forest Watch, o aplicație pentru monitorizarea pădurilor globale în timp real. Între 2015 și 2020, rata defrișărilor de pădure a fost estimată la 10 milioane de hectare pe an, în scădere de la 16 milioane de hectare pe an, cât era nivelul în anii ‘90.

Ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, într-o intervenție telefonică la Digi24, a declarat că „acordul scoate în evidență diferența dintre transformarea definitivă a fondului forestier sau suprafeței împădurite în teren agricol și exploatarea durabilă a pădurilor. În declarația semnată de liderii mondiali se subliniază acest lucru”, a declarat Tanczos Barna. 

„În România nu există asemenea defrișări și nu există transformarea definitivă a terenului forestier în teren agricol. Într-adevăr, România trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale, dar este o diferență uriașă între defrișarea din sudul Americii, de exemplu, unde plămânul acestei planete se transformă în teren agricol cu scop economic, și exploatarea durabilă. Ministerul Mediului trebuie să implementeze sisteme eficiente prin care combatem și interzicem defrișările, iar acest lucru este deja recunoscut de UE, că România a făcut în 2021 pași foarte importanți în stoparea defrișărilor”, a mai subliniat ministrul Tanczos Barna.

În 2019, o statistică publicată de Greenpeace România estima că țara noastră pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia „aurului verde”, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani. Totodată, conform unui raport din luna mai al organizației WWF România, în contextul problemelor privind tăierile ilegale, în România sunt lăsate de izbeliște și departe de jurisdicția oricărei legi sau autorități a statului Pădurile Nimănui. 

„Sunt aproximativ 500.000 de hectare de păduri ce reprezintă 7% din totalul suprafețelor împădurite ale României. Este vorba despre păduri relativ tinere, crescute în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute, păduri care se găsesc în preajma râurilor, a pârâurilor, la marginea terenurilor agricole sau pe terenuri la mare altitudine. Politica Agricolă Comună îi încurajează pe proprietarii acestor terenuri, prin scheme de plăți directe, să defrișeze aceste păduri fără a crea nimic în schimb. Prin urmare, Pădurile Nimănui pot fi tăiate oricând și, de cele mai multe ori, acest lucru se vede”, precizează WWF România.

„Pădurile virgine din Europa Central-Estică sunt ultimele rămase pe continent, dar cu toate acestea ele sunt exploatate fără milă. Din această industrie de miliarde de euro face parte un sistem mafiot care se întinde din România chiar până în Ucraina”, scria în 2020 platforma paneuropeană EuropeanDataJournalism.eu.


Distribuți acest articol