Tema carului cu boi ocupă un loc central în opera grigoresciană, dintr-un total de aproape 3000 de lucrări, ce includ și partea de grafică, ea însumând aproximativ 300 de reprezentări sub diferite forme.
Lucrarea ”Car cu boi”, realizată în anul 1897, atunci când Grigorescu deja se afla în plină maturitate artistică, se află inclusă în expoziția de bază a Muzeului memorial ”Nicolae Grigorescu” din Câmpina.
Pictată în ulei pe lemn, având dimensiuni medii, de 24/44 centimetri, tabloul este semnat jos, în dreapta, cu roșu, cu numele autorului, alături de care se regăsește anul execuției, sub forma ultimelor două cifre (18)97.
Un peisaj colinar, plin de vegetație, este întretăiat de un drum de pământ. În prim plan, dispus ușor oblic față de privitor, un car tras de doi boi pare că înaintează dincolo de marginile lucrării. În urma lui, se pierd în zare alte care cu boi.
Pensulația este una largă, cu tonalități calde, specifice unei zile de vară. Cromatic, predomină nuanțele de verde, diluate cu tonalități de galben și alb, cărora li se adaugă brunurile.
Tabloul a fost din start conceput pentru un spectator ce-ar trebui să-l privească de la o oarecare distanță: tușe care alternează ca dimensiuni, apăsate acolo unde culoarea se accentuează, sugerează materialitatea unui peisaj specific lumii rurale a străbunicilor noștri. Orizontalelor prelungi ale peisajului le corespund verticalele scurte ale carelor cu boi, compoziția fiind astfel cât se poate de echilibrată din punct de vedere dinamic. Toate acestea, creează la rândul lor un adevărat joc cromatic ce-și are finalitatea pe retina privitorului contemporan și, de ce nu, în sufletul acestuia: ilustrarea unei lumi idilice, astăzi dispărută.
Animalele dispuse în tandem, trag, înjugate, un car cu fân, unde, pe o parte, în stânga, este dispus un personaj anonim îmbrăcat în straie populare, cu chimir la brâu și pălărie cu boruri largi.
Scena a fost în mod clar lucrată în plein-air, tehnică pe care Grigorescu și-o însușise de-a lungul șederii la Barbizon. De altfel, mulți dintre viitorii impresioniști, membri ai curentului cu același nume și care au revoluționat întreaga pictură mondială, provocând mutații în crearea și înțelegerea actului pictural cum numai în Renaștere se mai întâmplase, vor fi petrecut și ei un timp însemnat în luminișurile pădurii de la marginea Parisului. Dan Rădulescu
Textul original, aici
