Busuiocul (Ocimum basilicum) face parte din familia Labiatea – în care sunt cuprinse plante medicinale și aromatice de la care se folosesc frunzele sau iarbă, precum: menta, măghiranul, isopul, cimbrul, roiniță, salvia, lavandă și altele.
Este renumit pentru aroma sa deosebită, busuiocul câștigând un rol foarte important în bucătăria oricărei gospodine.
În plus, pe langă aroma să plăcută, această plantă mai aduce și o multitudine de beneficii pentru sănătate datorită conținutului mare de minerale și vitamine, fiind renumită pentru proprietătile sale terapeutice.
Este originar din Extremul Orient, insă astăzi cunoaște o răspandire globală, fiind cultivat în mai toate grădinile de la tară, fiind apreciat de străbunii noștri și utilizat în versurile din folclor. Pentru parfumul său, tărăncutele așezau crenguțe de busuioc în rafturile cu haine, astfel alungau moliile și ofereau prospețimea unui miros plăcut rufelor.
Proprietătile busuiocului sunt date de conținutul de substanțe active pe care le conține, așadar utilizările acestei plante sunt multiple: terapeutic pentru acțiunile sale (carminativă, galactogogă, antiinflamatoare, febrifugă, antifungică, diuretică etc.) cu numeroase beneficii asupra organismului, industrial (producția de cosmetice și medicamente) și alimentar (condimentarea preparatelor culinare).
Este un extraordinar condiment! folosit în supe-cremă de legume cu busuioc, fripturi, sosuri de roșii cu busuioc, pâinișoare graham condimentate cu busuioc și altele. În bucătăria romanească busuiocul mai este folosit și la prepararea murăturilor.
Este folosit în Aaomoterapie! Uleiul volatil extras din florile de busuioc are o valoare terapeutică incontestabilă, mentionată incă din timpuri străvechi, că relaxant al sistemului nervos și în caz de răceli ajută la desfundarea căilor respiratorii.
Foarte benefică folosirea sa în ceaiuri și medicamente! În industria farmaceutică busuiocul intră în componența ceaiurilor medicinale (o lingurită de busuioc la o cană de apă, se bea de 3 ori pe zi) recomandate pentru tratamentul asmului bronșic și a tusei convulsive, iar preparatele farmaceutice pe bază de busuioc sunt benefice în: afecțiuni digestive, anorexie, colici intestinali, diaree, că tonifiant al sistemului nervos, ca remediu antispasmodic sau în combaterea unor procese inflamatorii ale căilor respiratorii (inhalație de abur cu ceai de busuioc dimineața și seara înainte de culcare). Ceaiul de busuioc stimulează pofta de mâncare și alină durerea de cap, iar pentru femeile insărcinate este benefic în sporirea lactației.
Se folosește și în cosmetice și parfumuri! În industria cosmetică și a parfumurilor se utilizează uleiul volatil din busuioc, căci aroma acestei plante este durabilă și plăcută. Busuiocul are proprietăti antifungice, de aceea este folosit în prepararea cremelor și a unguentelor recomandate pentru exzeme, micoze, dermatoze și răni deschise.
În ședințele de masajoterapie sunt folosite felurite uleiuri și creme pe bază de uleiuri naturale pentru relaxarea organismului sau tratament pentru diverse boli. Uleiul volatil din flori de busuioc este folosit în masajoterapie pentru proprietătile sale carminative (procedură: aplicați puțin ulei de busuioc pe burtica bebelușilor sau a adulților și masați ușor-efectul va fi de calmare a durerilor abdominale și favorizarea evacuării gazelor intestinale) și antispasmodice (efectul masajului cu ulei de busuioc este de relaxare și alungarea durerilor musculare).
Este și un foarte bun dezinfectant. Se pot face și băi în care se adaugă 10 picături de ulei eteric de busuioc pentru tratarea infecțiilor și a rănilor, rezultatul pe care îl aduce această procedură este de grăbire a vindecării zonelor afectate, căci busuiocul este un bun dezinfectant.
Substanțele active ale busuiocului sunt date de uleiul volatil din florile sale (Herba Basilici), bogat în estragol (pană la 80%), camfor, anelol și linalool. Semințele busuiocului conțin mucilagii, iar frunzele sale conțin taninuri și saponozide triterpenice.
Sura foto : farmbee.ro