Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a aprobat, vineri, 11 septembrie, un memorandum prin care acceptă alocarea a 22,9 milioane de lei pentru creșterea cheltuielilor salariale și ocuparea posturilor vacante în 22 de companii aflate în subordinea administrațiilor locale din 18 județe. Măsura vine în același an în care executivul a vorbit insistent despre austeritate și tăierea cheltuielilor.
Potrivit informațiilor disponibile, firmele vizate oferă servicii publice esențiale, de la utilități la transport sau administrarea unor activități locale. Asta explică presiunea reală asupra bugetelor, dar nu șterge contradicția politică: un guvern care cere disciplină financiară aprobă, pe final de mandat, mai mulți bani pentru salarizare și angajări.
Semnalul politic
Decizia ridică o întrebare simplă: cine plătește nota pentru austeritate, dacă tocmai statul relaxează cheltuielile în zonele pe care spune că vrea să le controleze? În plan politic, gestul slăbește mesajul de fermitate pe care Bolojan l-a construit în jurul ideii de reducere a risipei. În locul unei linii clare, apare imaginea unui guvern care ajustează discursul după presiunile din teritoriu și după nevoile companiilor locale.
Nu este clar deocamdată dacă memorandumul răspunde unor blocaje operaționale reale sau dacă urmărește, pur și simplu, să acopere rapid nevoi salariale amânate. Dar tocmai această lipsă de claritate apasă asupra deciziei. Într-un moment în care administrația centrală pretinde prudență, orice excepție devine un test de credibilitate.
Miza nu este doar bugetară. Este și una de autoritate politică. Un guvern demis, aflat pe ultima sută de metri, transmite încă o dată că austeritatea se aplică selectiv, iar disciplina finanțelor publice rămâne, de multe ori, o formulă bună pentru declarații și mai puțin pentru practică.
