AUR a depus un proiect de lege menit să-i protejeze pe cumpărătorii de locuințe care riscă să piardă cota de TVA de 9% dintr-un motiv care nu ține de ei: blocarea sistemelor informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Ținta este clară — cei care îndeplinesc condițiile legale, dar nu reușesc să încheie tranzacțiile până la 31 iulie 2026, ar urma să primească un termen suplimentar.
Inițiativa vine într-un moment în care statul își complică singur propriile reguli. Dacă sistemele ANCPI nu funcționează, iar oamenii nu pot finaliza la timp achizițiile, pierderea facilității fiscale ar lovi direct în cumpărători, nu în instituția care a blocat procedura. Miza politică este evidentă: AUR încearcă să se așeze de partea celor afectați de blocajul administrativ și să pună presiune pe guvern să nu transforme o problemă tehnică într-o penalizare fiscală.
În fond, întrebarea este simplă: cine plătește pentru o întârziere produsă de stat? Dacă proiectul trece, cumpărătorii ar fi salvați de la o pierdere financiară nedreaptă. Dacă este respins, mesajul transmis rămâne unul prost pentru cetățeni: când administrația se împotmolește, costul ajunge tot la ei.
Dosarul scoate la iveală o vulnerabilitate veche a instituțiilor publice — reguli stricte, digitalizare fragile și decizii care pot lovi exact acolo unde oamenii au mai puțină apărare. În acest caz, miza nu este doar TVA-ul de 9%, ci felul în care statul își asumă sau nu propriile blocaje.
