Actualitate

Au distrus sistemele de irigații: Seceta pedologică, un pericol major pentru agricultura României

Secetă a mai fost. Cea prin care trecem acum, însă, e altfel. Experții o numesc „pedologică”, „extremă” sau „de profunzime”.

Pe scurt, ea nu e cauzată doar de lipsa ploilor de acum, ci de secarea apei din pământ și adâncirea pânzei freatice în ultimii ani. Efectele nu se vor răsfrânge doar asupra recoltelor din acest an, ci devin cauză pentru deșertificarea României și pentru scăderea producției agricole pe termen lung.Și dacă ar începe mâine să plouă sănătos și ar ține-o așa trei zile și trei nopți, n-ar fi de ajuns pentru salvarea recoltelor de cereale din acest an.

Grâul a fost adunat aproape în totalitate la nivel național, iar fermierii anunță o scădere medie de 35% la hectar. Floarea soarelui e încă pe câmp, dar recolta va fi la jumătate față de anul trecut. Iar la porumb e prăpăd. E atât de scund, încât pune în pericol până și tradiția furtului, că-ți rămâne capul pe deasupra vârfurilor de mătase și te faci de râs. Înainte, erau câte trei știuleți pe un fir. Acum, gășești un știulete la fiecare trei plante. Frunzele sunt răsucite. Nu zgârie la fel când intri printre brazde, dar e semn rău – planta nu se desface, din lipsa apei. Recolta de porumb este deja considerată compromisă în proporție de peste 50%. Ploaia ar putea ajuta într-o oarecare măsură doar culturile târzii, cu recoltare peste două luni. Lipsa precipitațiilor în perioada în care planta polenizează, însă, nu mai poate fi remediată. Seceta a compromis cultura de porumb de anul acesta în proporție de cel puțin 50%, spun agricultorii. FOTO: Elena AndreiPaguba. Pe secetă, chiar și ploaia distruge„Culturile sunt triste, n-am alt cuvânt mai bun să le descriu”, spune Elena Andrei, care împreună cu soțul ei, Niculae Andrei, cultivă 270 de hectare în județul Călărași. Jumătate din suprafață a fost cultivată cu grâu, pe care l-au adunat deja.„Am avut 4,3 tone la hectar. În anii normali, producția era de 6,5-7 tone, în anii buni se ducea la 8 tone pe hectar”, explică Elena, care este și inginer agronom. Porumbul urmează să-l strângă la sfârșitul lunii august și estimează o producție de cel mult patru tone la hectar. „Media era de 10 tone, în anii buni aveam și 14”, spune ea. Prima și cea mai importantă diferență dintre seceta pedologică și simpla absență a ploii este secarea rezervelor de apă din straturile adânci ale solului, care ajută plantele să supraviețuiască până la următoarea ploaie.

A doua este că solul se întărește. Când, în sfârșit, ajunge apă pe el, apar două fenomene: curge ca un torent și zdrobește tulpinile, iar din cauza uscăciunii și a temperaturilor ridicate mai mult, se evaporă înainte ca pământul casant să o poată absorbi. Fierbe, spun agricultorii. Iar aburii care se ridică ard încă o dată plantele. Și seceta din 2020 a fost tot pedologică. A urmat un 2021 bun, cu suficientă ploaie pentru recoltele din acel an, însă nu destul pentru refacerea rezervelor de apă din adâncul pământului. Astfel că acum, în 2022, lipsa precipitațiilor se cumulează cu aceeași uscăciune din subsol. Climatologii împart seceta în trei categorii, care funcționează și ca grade ascendente. Prima este cea meteorologică, cauzată de scăderea precipitațiilor. Dacă aceasta persistă pe o perioadă îndelungată, atunci se transformă în secetă pedologică, adică lipsa rezervelor de apă din sol. Dacă și aceasta continuă în timp, ajungem la ultima treaptă, seceta hidrologică, când scade nivelul râurilor și al lacurilor la nivel regional. Spre deosebire de celelalte secete din ultimii 30 de ani, cauzate de scăderea temporară a precipitațiilor, cele din 2020 și 2022 sunt cauzate de lipsa apei din sol. Un fenomen extrem, cauzat de secetele recurente din ultimii ani. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button