Partidul Național Liberal încearcă să transforme o perioadă de corecție bugetară dură într-un mesaj de forță politică. Într-o postare transmisă românilor, liberalii spun că, sub conducerea lui Ilie Bolojan, „a început cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din Uniunea Europeană”.
Mesajul vine după ani în care statul a cheltuit mai mult decât își permitea și după o schimbare de direcție pe care PNL o prezintă drept dovadă de responsabilitate. În aceeași formulare triumfalistă, partidul susține că premierul demis a micșorat deficitul bugetar, a redus cheltuielile de personal și a crescut veniturile românilor, investițiile și plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene.
Dar exact aici apare miza reală: PNL nu vinde doar un bilanț economic, ci încearcă să legitimeze politic o perioadă în care ajustările au fost dureroase și ușor de contestat public. Când un partid ajunge să își prezinte tăierile și strângerea curelei ca succes, mesajul nu mai ține doar de contabilitate. Ține de controlul narațiunii.
Pe fond, liberalilor le convine să insiste pe ideea de disciplină bugetară. Este o poziționare care îi separă de cei care vorbesc despre costul social al austerității și încearcă să mute discuția de la nemulțumirea imediată la imaginea unei guvernări „responsabile”. Numai că această abordare ridică o întrebare simplă: cât din acest bilanț este reformă reală și cât este ambalaj politic pentru măsuri care apasă tot pe cetățeni?
În lipsa unor clarificări mai ample asupra efectelor concrete, rămâne de văzut dacă această corecție fiscal-bugetară va fi percepută ca un pas necesar sau ca începutul unei noi perioade de presiune asupra economiei și consumului. PNL pariază că electoratul va recompensa disciplina. Dar, într-o țară obosită de promisiuni și ajustări, nota de plată politică s-ar putea să nu mai fie atât de ușor de ascuns.
