Volodimir Zelenski respinge organizarea alegerilor prezidențiale cât timp Ucraina se află în război și sub lege marțială, avertizând că un scrutin în actualele condiții ar putea diviza societatea și chiar „distruge” țara.
Declarațiile vin după ce fostul ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, demis în iulie, a cerut găsirea unui mecanism prin care procesul electoral să fie reluat chiar înainte de încheierea războiului. Fedorov a devenit astfel unul dintre cei mai importanți foști oficiali ucraineni care contestă deschis prelungirea actualei situații politice.
Zelenski a fost ales președinte în 2019, iar alegerile prezidențiale care în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în 2024 nu au fost organizate după instituirea legii marțiale. Legislația ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în această perioadă.
Din punct de vedere legal, continuarea mandatului nu echivalează automat cu o uzurpare a puterii. Din punct de vedere politic însă, după mai bine de doi ani fără alegeri, întrebarea privind legitimitatea democratică devine tot mai greu de ignorat.
Zelenski: alegerile ar putea „distruge” Ucraina
Președintele ucrainean și-a formulat poziția în cei mai duri termeni de până acum.
El a descris organizarea alegerilor în timpul războiului drept un risc enorm și un posibil „tsunami” capabil să fractureze societatea ucraineană.
Argumentele sale nu sunt lipsite de fundament.
Milioane de ucraineni se află în străinătate, sute de mii de militari sunt mobilizați, o parte a teritoriului se află sub ocupație rusă, iar secțiile de vot ar putea deveni ținte pentru atacuri.
Problema este alta: dacă războiul continuă încă ani de zile, poate fi suspendată democrația electorală pe termen nedefinit?
Aceasta este întrebarea incomodă pe care fostul ministru Fedorov o pune acum direct conducerii de la Kiev.
Fedorov îl provoacă deschis: Rusia nu trebuie să decidă când votează ucrainenii
Mykhailo Fedorov, fost apropiat al lui Zelenski și fost ministru al Apărării, a cerut construirea unui mecanism „legal, sigur și realist” care să permită revenirea la alegeri chiar în condițiile continuării conflictului.
Mesajul său central este greu de respins prin simpla invocare a războiului: dacă Ucraina afirmă că luptă inclusiv pentru libertate și democrație, atunci trebuie să existe și o discuție despre momentul în care cetățenii își pot reînnoi conducerea.
Fedorov a susținut că Rusia nu trebuie să ajungă, indirect, să stabilească data următoarelor alegeri din Ucraina prin simplul fapt că prelungește războiul.
Este probabil cea mai dură provocare politică internă pentru Zelenski de la declanșarea invaziei pe scară largă din februarie 2022.
Un fost aliat vorbește despre corupție și criză de guvernare
Disputa depășește problema tehnică a alegerilor.
Fedorov a criticat public corupția și ceea ce consideră o criză de guvernare, reclamând probleme în funcționarea statului și cerând o responsabilizare mai puternică a celor care controlează puterea și bugetele publice.
Faptul că asemenea critici vin din interiorul fostei echipe Zelenski este mult mai incomod decât acuzațiile venite de la Moscova sau de la adversari politici tradiționali.
Fedorov nu este un politician exterior sistemului. A făcut parte din administrația Zelenski și a ocupat una dintre cele mai importante funcții într-o țară aflată în război.
În plus, demiterea sa a provocat proteste publice, ceea ce arată că disputa nu este una pur personală.
De la apărarea democrației la amânarea alegerilor
Aici apare contradicția care va deveni tot mai dificilă pentru Kiev.
Ucraina cere sprijin militar, politic și financiar din partea Occidentului în numele apărării unui stat democratic atacat de Rusia.
Dar alegerile sunt suspendate de peste doi ani față de calendarul electoral normal.
Există explicații serioase pentru această situație. Un scrutin într-o țară bombardată, parțial ocupată și cu milioane de cetățeni refugiați ar fi extrem de dificil de organizat.
Dar dificultatea organizării unor alegeri nu poate elimina la nesfârșit întrebarea privind controlul democratic asupra puterii.
Dacă fiecare prelungire a războiului produce automat o nouă prelungire a perioadei fără scrutin, apare un precedent periculos: inamicul extern ajunge să determine indirect cât timp rămâne neschimbată conducerea politică internă.
Exact aceasta este problema ridicată acum de Fedorov.
Zelenski are argumente serioase, dar și un interes politic evident
Nu trebuie ignorat nici faptul că Zelenski este direct beneficiar al amânării alegerilor.
El rămâne președinte atât timp cât scrutinul nu poate fi organizat.
Asta nu dovedește că refuzul său este motivat de dorința de a conserva puterea. Există motive reale de securitate pentru care alegerile sunt extrem de complicate.
Dar existența acestor motive nu elimină conflictul de interese politic evident: cel care susține că alegerile ar fi periculoase este și omul care rămâne în funcție dacă ele nu sunt organizate.
În orice democrație, această realitate trebuie discutată, nu ascunsă sub argumentul că orice critică ar servi automat Rusia.
Nici populația nu pare să ceară masiv alegeri imediate
Există însă și o realitate care complică discursul critic.
Potrivit datelor citate de Reuters, un sondaj al Kyiv International Institute of Sociology arăta că 57% dintre ucraineni preferau organizarea alegerilor abia după încetarea ostilităților.
Prin urmare, nu există în acest moment dovezi că majoritatea populației ar cere un scrutin imediat.
Aceasta întărește argumentul lui Zelenski privind riscul unei confruntări politice interne în plin război.
Dar democrația nu se reduce exclusiv la sondaje.
Problema fundamentală rămâne construirea unei căi legale prin care Ucraina să nu intre într-o stare politică excepțională fără termen.
Cât timp poate rămâne Ucraina fără alegeri?
Dacă războiul s-ar încheia în câteva luni, controversa ar putea deveni secundară.
Dacă însă conflictul continuă încă doi, trei sau cinci ani, întrebarea va deveni inevitabilă.
Poate un stat care se definește democratic să funcționeze atât de mult fără alegeri naționale?
Poate Rusia să primească, indirect, puterea de a amâna procesul electoral ucrainean doar continuând războiul?
Și cine decide momentul în care riscurile unui scrutin devin mai mici decât riscurile concentrării puterii fără un nou mandat popular?
Zelenski susține că alegerile acum ar putea distruge Ucraina.
Fedorov avertizează, în esență, asupra pericolului opus: ca războiul să transforme excepția într-o normalitate politică.
Aceasta este adevărata confruntare. Nu dacă Ucraina poate organiza mâine alegeri perfecte, ci cât timp poate continua să invoce războiul pentru a nu organiza deloc alegeri.
