Alina Gorghiu îl acuză pe Dan Reșitnec, secretarul general al Guvernului și fost șef de cabinet al liderului USR Dominic Fritz, că a girat o procedură controversată prin care o asociație înființată de numai câteva luni a fost selectată pentru un proiect privind starea societății civile din România.
În centrul scandalului se află Asociația Noua Slovă, o organizație fără activitate publică ușor identificabilă și fără un site cunoscut la momentul izbucnirii controversei. Proiectul propus de aceasta apare pe lista publicată de Secretariatul General al Guvernului sub titlul „Spațiul civic în transformare. Participare, reprezentativitate și mecanisme de consolidare a încrederii publice”.
Gorghiu a susținut că asociația ar fi câștigat un proiect în valoare de 500.000 de euro. Această afirmație a fost însă contestată de reprezentanții organizației, care spun că nu au primit niciun ban, că procedura nu fusese încheiată și că Noua Slovă fusese doar una dintre cele nouă organizații care au trecut de etapa de evaluare.
Chiar și cu această corecție, întrebările privind procedura organizată de SGG rămân serioase.
Alina Gorghiu atacă direct conducerea USR de la SGG
Alina Gorghiu a ironizat public rezultatul procedurii și legăturile politice ale secretarului general al Guvernului.
„Mândru tare domnul Dan Reșitnec, șeful SGG, fost șef de cabinet al lui Dominic Fritz. Să aud aplauzele”, a transmis aceasta.
Liberala a susținut că un ONG „înființat în urmă cu doar două luni” ar fi ajuns să coordoneze una dintre cele mai ample cercetări privind societatea civilă românească.
Atacul său a vizat și discursul anticorupție al USR, partid care și-a construit o mare parte din identitatea politică pe acuzații privind netransparența, clientelismul și modul în care celelalte partide folosesc banii publici.
Gorghiu sugerează că, odată ajunși în funcții importante, reprezentanții USR aplică standarde mult mai permisive propriilor decizii decât celor luate de adversarii politici.
O organizație nouă, aleasă pentru o cercetare de amploare națională
Asociația Noua Slovă a fost înființată cu puțin timp înaintea lansării procedurii SGG. Organizația ar urma să realizeze un proiect amplu despre participarea civică, reprezentativitatea organizațiilor și încrederea publică.
Tocmai disproporția dintre vechimea asociației și amploarea proiectului a generat suspiciuni.
O organizație recent înființată poate avea membri cu experiență profesională și poate propune un proiect valoros. Vechimea redusă nu reprezintă, singură, dovada unei fraude sau a unei atribuiri politice.
Dar atunci când statul distribuie milioane de lei, nu este suficient ca procedura să fie doar formal legală. Trebuie să fie și transparentă, verificabilă și suficient de clară încât publicul să poată înțelege de ce o anumită organizație a fost selectată.
În cazul de față, au apărut întrebări privind experiența concretă a asociației, echipa propusă, punctajele acordate, evaluatorii și sumele care ar putea reveni fiecărui proiect.
Termenul inițial de numai șapte zile ridică suspiciuni
Secretariatul General al Guvernului a lansat apelul la 5 iunie 2026, iar termenul inițial oferit organizațiilor pentru pregătirea proiectelor și bugetelor ar fi fost de numai șapte zile. Acesta a fost ulterior prelungit până la 19 iunie.
Pentru o procedură care urmărea finanțarea unor proiecte cu impact național, un asemenea termen este dificil de justificat.
În șapte zile, o organizație trebuie să formeze o echipă, să definească metodologia, să stabilească activitățile, să elaboreze un buget și să pregătească documentația administrativă.
ONG-urile care nu știau din timp despre procedură puteau fi dezavantajate evident. În schimb, organizațiile care aveau deja informații, proiecte pregătite sau relații cu instituția puteau reacționa mult mai rapid.
Un termen foarte scurt nu demonstrează automat existența unei dedicații. Creează însă exact aparența unei proceduri construite pentru un cerc restrâns de participanți.
Iar atunci când sunt implicați bani publici, aparența favoritismului trebuie eliminată prin transparență totală, nu prin comunicate triumfaliste.
Dan Reșitnec ar fi recunoscut că s-a grăbit
Presa a relatat că Dan Reșitnec ar fi admis că a prezentat procedura prea devreme și că unele dintre criticile privind transparența sunt întemeiate.
„M-am grăbit”, ar fi declarat șeful SGG, în contextul în care lista publicată nu explica limpede câți bani va primi fiecare organizație, cine a realizat evaluarea și care au fost criteriile detaliate de departajare.
O asemenea recunoaștere nu rezolvă problema.
Secretarul general al Guvernului nu conduce o organizație privată și nu distribuie fonduri proprii. Gestionează proceduri finanțate de contribuabili, iar fiecare anunț public trebuie să se bazeze pe date verificate și pe o procedură încheiată.
Dacă selecția era doar preliminară, acest lucru trebuia comunicat fără echivoc.
Dacă banii nu fuseseră încă împărțiți, SGG trebuia să publice clar bugetul total, etapele rămase, punctajele, criteriile și sumele maxime care puteau fi acordate fiecărui proiect.
Ambiguitatea instituțională a permis atât apariția acuzației privind cei 500.000 de euro, cât și răspunsul ulterior că nu fusese acordat niciun leu.
Asociația spune că nu a primit 500.000 de euro
Reprezentanții Asociației Noua Slovă au respins acuzațiile și au anunțat că se consideră victimele unei campanii de dezinformare.
Unul dintre fondatori a declarat că organizația nu a primit niciun ban și că procedura guvernamentală nu fusese finalizată. Potrivit explicației sale, nouă proiecte depășiseră pragul de 70 de puncte, iar Noua Slovă se clasase pe penultimul loc, cu 73,6 puncte.
Prin urmare, afirmația că asociația ar fi „încasat” deja 500.000 de euro nu este susținută de informațiile publice disponibile.
Acest lucru nu anulează însă întrebările privind selecția.
Este nevoie să fie publicate integral grilele de evaluare, numele evaluatorilor, eventualele declarații de interese, experiența echipelor și bugetele solicitate.
Transparența nu înseamnă doar să anunți numele proiectelor eligibile. Înseamnă să arăți de ce au fost declarate eligibile și cum vor fi împărțiți banii.
Un buget total prezentat drept premiu pentru un singur ONG
Din datele apărute public rezultă că suma de aproximativ 2,2 milioane de lei, apropiată de echivalentul a 500.000 de euro, ar reprezenta bugetul programului destinat mai multor parteneriate cu organizații ale societății civile, nu o plată deja făcută integral Asociației Noua Slovă.
Această diferență este esențială.
A afirma că un singur ONG a primit întreaga sumă, în condițiile în care procedura viza mai multe proiecte și nu era finalizată, înseamnă a transforma o suspiciune legitimă într-o acuzație factuală insuficient demonstrată.
Dar și SGG poartă o parte din responsabilitate pentru confuzie.
O instituție care gestionează bani publici trebuie să publice informațiile într-o formă imposibil de interpretat greșit: buget total, sumă solicitată de fiecare proiect, sumă aprobată, stadiul procedurii și existența sau inexistența contractelor semnate.
Când aceste date lipsesc, spațiul este ocupat inevitabil de acuzații politice.
USR, prins în propriul discurs despre transparență
Controversa este cu atât mai incomodă pentru USR cu cât partidul a cerut constant transparență totală în procedurile organizate de instituțiile conduse de PSD și PNL.
Dan Reșitnec nu poate răspunde criticilor doar afirmând că proiectele sunt bune sau că participanții au trecut un prag de punctaj.
USR a cerut altora publicarea contractelor, criteriilor, CV-urilor, punctajelor și legăturilor politice. Același standard trebuie aplicat și atunci când procedura este coordonată de un membru USR.
Dacă selecția a fost corectă, publicarea integrală a documentelor va elimina suspiciunile.
Dacă instituția refuză să le publice, discursul despre transparență devine doar o armă folosită împotriva adversarilor, nu un principiu aplicat propriei guvernări.
Alina Gorghiu cere explicații, dar exagerează acuzația
Critica Alinei Gorghiu pornește de la întrebări legitime: cum a fost selectată o asociație foarte nouă, ce experiență are și de ce procedura a avut inițial un termen atât de scurt?
Totuși, afirmația că organizația a primit deja 500.000 de euro trebuie tratată cu rezervă.
Datele disponibile indică o selecție preliminară într-un program cu un buget total de aproximativ 2,2 milioane de lei, nu dovada unei plăți integrale către Noua Slovă.
O acuzație serioasă trebuie susținută de documente, nu doar de indignare politică.
Altfel, Gorghiu riscă să compromită chiar investigația pe care pretinde că o cere, oferindu-le celor vizați posibilitatea de a respinge toate criticile drept „fake news”.
SGG trebuie să publice toate documentele
Pentru închiderea scandalului, Secretariatul General al Guvernului trebuie să facă publice fără întârziere:
punctajele integrale ale tuturor participanților, componența comisiei de evaluare, criteriile aplicate, bugetele solicitate, sumele propuse, declarațiile privind conflictele de interese și stadiul exact al fiecărui contract.
Nu este suficient să se spună că nicio plată nu a fost încă făcută.
Problema privește modul în care o organizație cu numai câteva luni de existență a ajuns pe lista proiectelor eligibile pentru o cercetare națională și dacă experiența persoanelor din echipă justifică această selecție.
Dan Reșitnec trebuie să răspundă cu documente, nu cu postări entuziaste și corecturi făcute după izbucnirea scandalului.
În cazul banilor publici, neclaritatea nu este o simplă problemă de comunicare. Este terenul perfect pentru favoritism, suspiciuni și aranjamente politice.
