Ziua Forțelor Aeriene Române a adus, duminică, o imagine greu de ignorat: ministrul Apărării, Radu Miruță, a stat alături de Oana Gheorghiu la ceremonia de la Monumentul Eroilor Aerului, înconjurat de doar câteva oficialități, dar și de doi șefi de instituție cercetați pentru corupție. Pentru o sărbătoare care ar trebui să vorbească despre onoare, disciplină și respect instituțional, cadrul a fost straniu de încărcat politic.
Evenimentul este unul cu greutate simbolică. Pe 20 iulie, de Sfântul Ilie, aviația militară este pusă în prim-plan, iar survolul celor 39 de aeronave militare și civile a oferit spectacolul așteptat de la o asemenea zi. Dar poza oficială nu poate fi separată de cine a stat în ea și de ce ridică acest lucru semne de întrebare.
Prezența unor oficiali cercetați pentru corupție lângă ministrul Apărării nu schimbă, desigur, natura ceremonială a zilei. Schimbă însă percepția publică. Într-un stat care vorbește des despre integritate, astfel de cadre devin rapid o probă a toleranței instituționale față de ambiguitate. Nu este clar deocamdată dacă a fost o simplă împrejurare de protocol sau o lipsă de filtrare a aparițiilor publice. Dar efectul politic rămâne.
Radu Miruță apare aici într-o poziție delicată: reprezentant al unei instituții care ar trebui să transmită rigoare, într-un decor în care mesajul de autoritate riscă să fie slăbit de vecinătatea unor nume problematice. În astfel de momente, detaliile de protocol nu mai sunt doar detalii. Ele spun ceva despre standardele reale ale puterii.
Miza este limpede: când instituțiile statului acceptă, fără explicații, să împartă cadrul solemn cu oameni aflați sub suspiciune, se subțiază chiar credibilitatea pe care statul pretinde că o apără. Iar asta nu mai ține de ceremonie, ci de felul în care este înțeleasă responsabilitatea publică.
