Suprafaţă totală afectată de secetă este de 150.565 hectare, din 20 de judeţe: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Tulcea, Teleorman, Timiş, Vaslui şi Vrancea, anunţă Ministerul Agriculturii.
„Situaţia suprafeţelor calamitate pentru care s-au întocmit procese-verbale de constatare a pagubelor. Suprafaţă totală afectată de secetă este de 150.565 ha, comunicată până la această dată de către 20 judeţe (Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Tulcea, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea)”, informează Ministerul Agriculturii.
De altfel, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a coordonat, marţi, la sediul MADR, şedinţa Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură.
Conducerea MADR a stabilit realizarea unei analize a fenomenelor extreme cu care se confruntă agricultura României, implementarea unor măsuri operative pentru reducerea pierderilor suferite de fermieri din cauza condiţiilor climatice nefavorabile şi instituirea unui program de măsuri în vederea gestionării efectelor produse de schimbările climatice.
Ministrul Agriculturii a prezentat, la şedinţă, Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al Comitetului, care a fost aprobat în unanimitate de voturi.
Totodată, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu, a expus situaţia meteorologică dificilă cu care se confruntă ţara noastră în această perioadă.
La rândul său, ministrul Petre Daea a făcut o informare privind sectorul agricol.
De asemenea, ministrul a prezentat şi un Program de măsuri implementate până în prezent, astfel:
- Constituirea comisiilor de constatare şievaluare a pagubelor generate de fenomenele periculoase, ca urmare a secetei pedologice, în baza Ordinului comun al MADR şi MAI. În acest fel, fermierii pot valorifica pentru furajarea animalelor culturile afectate de secetă şi pot încasa şi banii din subvenţiile aferente terenurilor respective;
- Adoptarea hotărârii de guvern privind acordarea diferenţei la subvenţia pentru motorină. Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 27.894.255 leipentru un număr de 12.871 beneficiari şi o diferenţă de cantitate de motorină determinată cu acciza redusă de 17.113.093,168 litri;
- Facilitarea accesului la creditare, prin crearea unui nou produs de garantare menit să sprijine fermierii, Programul ”Detrei ori Subvenţia”, realizat în parteneriat cu CEC Bank şi cu Fondul de Garantare a Creditului Rural;
- Solicitarea la Comisia Europeană a aprobării privind acordarea avansului pentru plăţile directe la un nivel de 70% şi 85% pentru măsurile de mediu şi climă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2022;
- Elaborarea actului normativ privind modificarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii şi a infrastructurii de desecare şi drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice şi reducerea efectelor acestora asupra producţiei agricole, suma destinată este de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul naţional, care vor fi alocate până în anul 2027;
- S-au prevăzut investiţii noi în infrastructura secundară de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 400 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
- S-au prevăzut investiţii în sisteme locale de irigaţii din fonduri UE, în valoare de 100 milioane euro, prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
- S-au prevăzut investiţii privind procesarea produselor agroalimentare în vederea obţinerii de produse cu valoare adăugată în sumă de 424 mil. euro,prin Planul Naţional Strategic 2023-2027;
- Înfiinţarea unui Colectiv multidisciplinar pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice;
- Înfiinţarea Grupuluide lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice.
Ministrul le-a comunicat participanţilor o serie de măsuri care contribuie la combaterea efectelor schimbărilor climatice şi care trebuie puse în aplicare în perioada imediat următoare: acordarea de sprijin fermierilor în recoltarea şi gestionarea producţiei, menţinerea în funcţiune a sistemului de irigaţii şi creşterea capacităţii de irigat, evaluarea tuturor resurselor de apă şi irigare a culturilor, dezvoltarea sistemelor de stimulare a precipitaţiilor în cadrul Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, asigurarea subvenţiei pentru lucrările agricole, asigurarea materiei prime pentru zootehnie, creşterea capacităţii de industrializare a producţiei primare, constituirea unui Ghid de bune practicicare să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiţii climatice.
Membrii Comitetului au agreat că întâlnirile vor avea loc săptămânal, la sediul MADR, ocazie cu care se va evalua implementarea măsurilor, în cadrul unui schimb de informaţii între toţi cei implicaţi în acest proces, astfel încât să fie luate cele mai bune soluţii în sprijinul fermierilor afectaţi de secetă.
Din cadrul Comitetului interministerial pentru gestionarea efectelor produse de schimbările climatice în agricultură fac parte reprezentanţi la nivel de secretar de stat din: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Finanţelor; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor; Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; Ministerul Energiei; Ministerul Economiei; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale; Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.
