Pe 22 iunie 1941 începea războiul pentru reîntregirea României. Atunci, în noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, mareșalul Ion Antonescu a ordonat Armatei Române să treacă Prutul.
România intra atunci în războiul de eliberare a Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub criminala ocupație a Uniunii Sovietice, provincii răpite printr-un dictat ce retrasa zonele de influență ale Germaniei naziste și Rusiei bolșevice, Pactul Ribentropp – Molotov semnat la 23 august 1939. România pierduse în 1940, pe lângă Basarabia și Bucovina, și Transilvania de Nord, dar și două județe din sudul Dobrogei, Caliacra și Durostor.
„Ostași, vă ordon: Treceți Prutul, sdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miază-Noapte. Desrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți!”
Bătălia pentru Basarabia și Bucovina de Nord a impus și pierderi în vieți omenești, răniți și dispăruți. Au fost angajate în operațiunile militare efectivele celor două armate (peste 450.000 de militari români), care totalizau 12 divizii de infanterie, o divizie blindată și 6 brigăzi independente, precum și aviația militară (672 de avioane, dintre care 219 de bombardament și 146 de vânătoare) și forța maritimă (3 distrugătoare, două submarine și alte vase mici).
La 27 iulie 1941, întreg teritoriul istoric românesc din Est fusese eliberat. Populația românească din provinciile istorice a salutat cu entuziasm eliberarea și a oferit momente de fraternitate deosebite. Până la acest punct atât Conducătorul statului, general Ion Antonescu, cât și mare parte a politicienilor români căzuseră de acord că eliberarea trecea drept obiectiv al politicii naționale. „Dacă mor – este pentru Bucovina și Basarabia. De ar fi să reîncep, aș face la fel …”, avea să spună Mareșalul mamei sale în după-amiaza zilei de 1 iunie 1946, înainte de-a fi condus spre locul de execuție de la Jilava, după cum amintește Profesorul Gheorghe Buzatu, scrie roncea.ro, citat de activenews.ro.
