Alexandru Rafila a declarat că nu este nevoie să construim spitale noi ci doar să le reabilităm pe cele existente în mod corect și atunci totul va fi bine.
Doctorul Rafila a susținut că bacteriile sau alte forme biologice de contaminare nu pot trăi în pereți dar specialiștii la nivel internațional îl contrazic: există bacterii, virusuri, mucegaiuri sau ciuperci care pot forma colonii în interiorul materialelor de construcție și ele duc la degradarea clădirii.
Aceste colonii sunt favorizate de anumiți factori de mediu cum ar fi umiditatea mai ridicată, temperaturile mai ridicate sau suprafețele mai poroase.
Iată ce spune șeful de la sănătate:
„Să ştiţi că am văzut formula. Sigur, nu era vorba de secţii de ATI, dar era vorba de alte secţii cu o singură condiţie ca acea secţie să fie dezafectată şi trebuie renovată în totalitate. Eu sunt microbiolog, adică chiar vorbesc în cunoştinţă de cauză. Am auzit tot felul de chestiuni că bacteriile intră până la cinci centimetri adâncime în perete, că altele intră până la zece centimetri adâncime, tot felul de chestiuni de genul ăsta care nu au legătură cu realitatea. Bacteriile nu intră în pereţi. Dacă faci o reabilitare corectă, inclusiv cu înlăturarea, să spunem, unui strat de zidărie sau de tencuială şi se pun materiale care sunt continue şi care de cele mai multe ori au soluţii care sunt bactericide, e perfect. Nu contează că e clădire veche”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
Alexandru Rafila parcă dorește să scuze colegii de guvernare că nu au alocat nici un bani pentru construcția de spitale noi în ultimii 33 de ani. Astăzi sunt în România 560 de instituții de sănătate din care spitale puțin peste 100. Toate acestea au fost construite în perioada comunistă, în marea loc majoritate.
Cumva însă și Rafila recunoaște că pe zona de instalații problemele sunt cu mult mai complicate și nu prea se poate interveni, ele trebuiesc înlocuite:
„Ceea ce ne provoacă nouă însă probleme nu este legat numai de vechimea clădirii, problema pericolului este în zona instalaţiilor sanitare, care au două carenţe. Sunt foarte vechi şi instalaţiile sanitare sunt locul în care se găzduiesc şi se distrug foarte greu bacteriile pentru că sunt foarte greu de abordat din punct de vedere al unei substanţe dezinfectante, de exemplu. Şi acolo chiar trebuie schimbate instalaţiile sanitare, trebuie schimbate în totalitate. Asta este o problemă şi cea de-a doua problemă este faptul că noi nu avem saloane cu un pat. Una dintre statisticile pe care le publică Centrul European de Control al Bolilor se referă la saloanele cu un pat sau saloane cu un pat în secţiile de terapie intensivă. Aceste saloane, care permit îngrijirea individuală, scad foarte mult riscul de infecţii”, a mai transmis Alexandru Rafila.
Construcția unui spital nou costă în SUA între 60 de milioane de dolari și 150 de milioane de dolari în funcție de complexitate, jumătate din sumă reprezentând dotările.
