Legea salarizării a devenit încă un front de luptă între PSD și PNL, cu acuzații reciproce și cu o miză care depășește cu mult disputa tehnică. Social-democrații cer acum ca liberalii să răspundă politic pentru „eșecul” proiectului, în timp ce PNL îi acuză pe cei de la PSD că blochează cu bună știință adoptarea legii.
În centrul conflictului stă riscul pierderii unor fonduri europene estimate la aproximativ 770 de milioane de euro. Asta transformă un proiect prezentat drept reformă administrativă într-un test de responsabilitate politică. Când partidele se acuză reciproc, dar nu livrează o soluție, costul nu rămâne în interiorul coaliției sau al administrației. Se mută în bugetul public.
PSD spune că PNL trebuie să dea explicații în fața cetățenilor pentru blocaj, iar numele vehiculate în această dispută, Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, arată că miza a fost urcată rapid la nivel de răspundere guvernamentală. De partea cealaltă, liberalii susțin că social-democrații sabotează proiectul. În lipsa unei ieșiri clare, fiecare tabără încearcă să împingă vina în curtea celeilalte.
Problema reală este alta: dacă legea salarizării ajunge din nou prizoniera calculului de partid, reforma rămâne pe loc, iar România riscă să piardă bani și timp. Aici nu mai e vorba doar despre un dosar administrativ, ci despre felul în care partidele tratează angajamentele asumate și capacitatea lor de a guverna fără să-și paseze responsabilitatea.
Disputa arată o administrație împărțită între mesajul public și jocul intern de putere. Iar când reforma se transformă în armă de atac politic, cetățenii sunt cei care plătesc nota finală.
