Parchetul European anchetează cum a fost cheltuit miliardul pentru Delta Dunării. Percheziții în 15 locații din mai multe județe. EPPO condus de Laura Codruța Kovesi anunță, printr-un comunicat de joi, că suspectează trei persoane de constituirea unui grup infracțional organizat de la începutul anului 2018 în scopul fraudării fondurilor europene pentru dezvoltarea Deltei Dunării (Programul Operațional Regional 2014-2020).
Prejudiciul calculat de procurorii europeni este de aproximativ 3 milioane de euro. În comunicat, Parchetul European arată cum suspecții ar fi dezvoltat o schemă cu șapte societăți comerciale, controlate fie direct, fie prin intermediari: ”Grupul infracțional continuă și în prezent, fiecare dintre suspecți având un rol bine stabilit și acționând în mod coordonat”, arată procurorii.
- ”Doi dintre suspecți au pus la dispoziția grupului patru societăți care au accesat în mod abuziv fonduri europene și le-au folosit în alte zone din România, în afara Deltei Dunării. Suspecții au pus la punct un sistem prin care, pe baza unor documente inexacte, au creat o aparență falsă privind locul de implementare a proiectelor, existența resurselor financiare aferente contribuției proprii și organizarea transparentă a procedurilor de achiziție. Manipularea procedurilor de achiziții publice a dus la stabilirea unor prețuri crescute în mod artificial.
- Cel de-al treilea suspect a furnizat echipamente celor patru societăți controlate de ceilalți doi, la un preț supraevaluat. Având în vedere că echipamentele au fost achiziționate cu fonduri europene (aproximativ 70%), interesul grupului a fost de a menține prețurile de achiziție la un nivel cât mai ridicat, pentru a obține rambursarea unor sume cât mai mari din fondurile europene. Ulterior, diferența dintre prețul real și prețul de achiziție declarat autorității de management a rămas la dispoziția grupului.
- Pentru a supraevalua valoarea echipamentelor, au fost folosite alte trei societăți, toate controlate de cel de-al treilea suspect: echipamentele au fost importate în România prin intermediul primei societăți și apoi vândute unei a doua societăți, înregistrată în Bulgaria. Atunci a avut loc o primă majorare de preț. Ulterior, societatea cu sediul în Bulgaria a vândut echipamentele către societățile controlate de ceilalți doi membri ai grupului, la prețuri din nou majorate. Pentru a crea o justificare aparentă a acestei creșteri de preț, a fost utilizată o a treia societate, creând aparența că au fost prestate servicii asociate echipamentelor vândute beneficiarilor de fonduri europene și în conturile căreia au fost transferate sumele rezultate din creșterea de preț”, se arată în comunicat.
OLAF a anunțat, în iunie 2021, că investighează modul în care a fost cheltuit miliardul de euro din Delta Dunării, confirmă Comisia Europeană într-un răspuns pentru doi europarlamentari din Olanda care au cerut explicații cu privire la implementarea proiectelor europene prin Instrumentul Teritorial Integrat Delta Dunării (ITI DD).
Comisia Europeană a confirmat în același timp, pentru Info Sud-Est și G4Media, că a întrerupt plățile din programul ITI Delta Dunării, mecanismul european de peste 1,1 miliarde de euro, care ar fi trebuit să fie cheltuiți pentru dezvoltarea comunităților din Tulcea și Delta Dunării și ridicarea nivelului de trai.
Instrumentul ITI DD a fost conceput în timpul fostului ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, care câțiva ani mai târziu s-a întors în funcția de auditor al Curții de Conturi, unde ar fi trebuit să investigheze modul în care au fost cheltuiți banii europeni care au fost împărțiți chiar în timpul mandatului său de ministru.
Doar că Eugen Teodorovici și-a încheiat activitatea la 3 zile după publicarea investigației referitoare la modul în care a fost cheltuit miliardul de euro venit de la Uniunea Europeană. Teodorovici susține că demisia sa nu are legătură cu publicarea investigației și că își dorea de mult să activeze în zona privată.
Totodată, Teodorovici critică în termeni duri modul în care au fost cheltuiți banii destinați mediului privat și spune că reprezintă ”cea mai mare deturnare de fonduri de după Revoluție”, pentru că banii veniți de la Bruxelles ar fi trebuit să se regăsească în comunitățile din Tulcea, nu în afara județului.
Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.
Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea.
Teodorescu și oamenii din jurul lui au beneficiat de banii ITI DD. Compania baronului PSD a obținut fonduri pentru o unitate turistică, dar la adresa pensiunii funcționează o clinică medicală deținută de protejata sa, deputatul PSD Mirela Furtună, care în ultimii ani a agonisit o avere considerabilă.
Deși mecanismul ITI DD era destinat ”cu prioritate” pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor. Fostul ministru Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România, a recunoscut că au existat ”anumite blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”, iar unele proiecte sunt mult întârziate.
Comunicatul integral al Parchetului European
Cincisprezece locații din București, Gorj, Giurgiu și zona Deltei Dunării (România), regiuni din România, au fost percheziționate la 24 mai 2022, la cererea Parchetului European (EPPO). Perchezițiile au fost efectuate în cadrul unei anchete în curs de desfășurare privind o presupusă fraudă privind fonduri europene de peste 3 milioane de euro.
EPPO suspectează trei persoane de constituirea unui grup infracțional organizat de la începutul anului 2018 în scopul fraudării fondurilor europene pentru dezvoltarea Deltei Dunării (Programul Operațional Regional 2014-2020).
În acest scop, suspecții au dezvoltat o schemă cu șapte societăți comerciale, controlate fie direct, fie prin intermediari. Grupul infracțional continuă și în prezent, fiecare dintre suspecți având un rol bine stabilit și acționând în mod coordonat.
Doi dintre suspecți au pus la dispoziția grupului patru societăți care au accesat în mod abuziv fonduri europene și le-au folosit în alte zone din România, în afara Deltei Dunării. Suspecții au pus la punct un sistem prin care, pe baza unor documente inexacte, au creat o aparență falsă privind locul de implementare a proiectelor, existența resurselor financiare aferente contribuției proprii și organizarea transparentă a procedurilor de achiziție. Manipularea procedurilor de achiziții publice a dus la stabilirea unor prețuri crescute în mod artificial.
Cel de-al treilea suspect a furnizat echipamente celor patru societăți controlate de ceilalți doi, la un preț supraevaluat. Având în vedere că echipamentele au fost achiziționate cu fonduri europene (aproximativ 70%), interesul grupului a fost de a menține prețurile de achiziție la un nivel cât mai ridicat, pentru a obține rambursarea unor sume cât mai mari din fondurile europene. Ulterior, diferența dintre prețul real și prețul de achiziție declarat autorității de management a rămas la dispoziția grupului.
Pentru a supraevalua valoarea echipamentelor, au fost folosite alte trei societăți, toate controlate de cel de-al treilea suspect: echipamentele au fost importate în România prin intermediul primei societăți și apoi vândute unei a doua societăți, înregistrată în Bulgaria. Atunci a avut loc o primă majorare de preț. Ulterior, societatea cu sediul în Bulgaria a vândut echipamentele către societățile controlate de ceilalți doi membri ai grupului, la prețuri din nou majorate. Pentru a crea o justificare aparentă a acestei creșteri de preț, a fost utilizată o a treia societate, creând aparența că au fost prestate servicii asociate echipamentelor vândute beneficiarilor de fonduri europene și în conturile căreia au fost transferate sumele rezultate din creșterea de preț.
Prejudiciul total estimat este de 14.437.000 lei (aproximativ 3 milioane de euro).
La 25 mai 2022, cei trei au fost informați de acuzație. S-a stabilit o cauțiune pentru fiecare, în valoare totală de 1,7 milioane de euro.
Perchezițiile au fost efectuate cu sprijinul polițiștilor din cadrul Structurii de Sprijin EPPO în România, polițiști din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR, Inspectoratul de Poliție Județean Gorj – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (IPJ Gorj – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice) și ofițeri din cadrul Jandarmeriei Române (Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române).
