Președintele Nicușor Dan și cancelarul german Friedrich Merz au transmis, la finalul summitului UE dedicat Arcticii, un mesaj care merge dincolo de formula diplomatică obișnuită: Europa trebuie să-și întărească apărarea în fața atacurilor hibride și a incidentelor provocate de drone.
„Europa trebuie să se apere”, a fost ideea comună pe care cei doi au împins-o în prim-plan, într-un moment în care securitatea nu mai este tratată ca o temă abstractă, ci ca o presiune directă asupra statelor europene. Merz a spus că Germania este pregătită să reacționeze și a invocat existența unor dovezi clare privind aceste provocări. Mesajul său a fost dublat de poziția lui Nicușor Dan, care a încercat să fixeze tema pe terenul responsabilității europene, nu al reacțiilor întârziate.
Miza politică este evidentă: Europa cere tot mai des unitate, dar își expune în același timp slăbiciunile. Atacurile hibride și episoadele cu drone nu mai lasă loc pentru discursuri comode despre solidaritate, fără costuri și fără decizii. Dacă statele membre nu trec de la îngrijorare la capacitate reală de apărare, fiecare incident de acest tip va deveni un test de credibilitate pentru instituțiile europene.
În spatele formulelor diplomatice, se vede o tensiune mai veche: continentul vrea să pară pregătit, dar încă depinde prea mult de reacții fragmentate și de bune intenții. Iar în astfel de momente, lipsa de fermitate nu mai este doar o problemă de comunicare. Devine o vulnerabilitate politică.
Semnalul transmis de București și Berlin merge în aceeași direcție: Europa nu mai are luxul să amâne deciziile grele. În fața amenințărilor care testează frontierele, tehnologia și reflexele politice, răspunsul nu mai poate fi improvizat.
