„Dacă nu mai sunt bani, nu mai e democrație?” – Guvernul Bolojan pune lacătul pe proteste și portofele
Autoritățile ne cer înțelepciune, dar ne oferă austeritate. Vicepremierul Tánczos Barna anunță senin că protestele și grevele n-au sens – pentru că „dacă nu mai sunt bani, nu sunt bani”. E simplu. La fel de simplu ca promisiunile electorale: nu țin loc de salarii, nu plătesc facturi și nici nu umplu frigiderul.
Aflat într-o emisiune la RFI, Tánczos Barna a transmis ceea ce pare să fie noul motto al Guvernului Bolojan: „nevoia nu ține loc de buget”. Cu alte cuvinte, sindicatele pot ieși în stradă, pot flutura revendicări, pot cere salarii decente și condiții normale – dar toate acestea nu valorează nimic „dacă s-a ajuns la fundul sacului”.
„Nici legea, nici nevoia, nici dorinţa nu ţin loc de bani”, a declarat vicepremierul, justificând astfel imposibilitatea guvernului de a onora angajamentele sociale și salariale.
Declarațiile vin în contextul în care mai multe sectoare – sănătate, educație, transporturi – se pregătesc de proteste și greve generale. După ani de subfinanțare, personal epuizat și inflație galopantă, statul le răspunde cetățenilor cu o resemnare cinică: „să găsim compromisuri”, adică să cerem mai puțin, să ne mulțumim cu nimic.
„Sacul” s-a golit doar pentru cei de jos?
În tot acest timp, achizițiile publice dubioase continuă, salariile unor demnitari cresc discret, iar clientela de partid se hrănește bine. Se pare că sacul bugetar are fund doar când vine vorba de profesori, medici sau pensionari. Pentru cheltuieli speciale, festivaluri inutile și sinecuri, fonduri încă mai apar – „miraculos”.
Cuvântul cheie: AUSTERITATE. Sau cum să numești tăierile fără să le spui pe nume
Avertismentul vicepremierului este, de fapt, o confirmare: România se îndreaptă spre o nouă spirală a austerității, iar liderii guvernamentali vor să o vândă drept „înțelepciune bugetară”. O retorică cinică, ruptă de realitatea celor care trăiesc de la o leafă la alta.
