Mugur Isărescu, guvernatorul băncii naționale a României oferă asigurări românilor că dobânzile nu vor scădea în perioada următoare.
Acesta a precizat și care este condiția ca acest lucru să se întâmple: inflația să se ducă foarte jos, adică prețurile să nu mai crească.
De vină ar fi proasta guvernare a lui Marcel Ciolacu, datoria externă crescândă a statului român și creșterea deficitului comercial.
Politicienii nu au luat nici o măsură pentru a reduce cheltuielile publice așa că în continuare se fac împrumuturi foarte mari pe care în cele din urmă românii le vor plăti, românii și nepoții lor.
Inflația este creșterea generală și constantă a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie pe o perioadă de timp. Aceasta înseamnă că aceleași bunuri și servicii devin mai scumpe în timp, iar puterea de cumpărare a monedei (de obicei, a monedei naționale) scade. Inflația este măsurată în mod obișnuit în procente și poate varia în intensitate de la o economie la alta și de la o perioadă la alta.
Efectele negative ale inflației includ următoarele:
- Reducerea puterii de cumpărare: Pe măsură ce prețurile cresc, oamenii pot cumpăra mai puține bunuri și servicii cu aceeași cantitate de bani. Aceasta poate duce la o scădere a nivelului de trai pentru consumatori, mai ales dacă veniturile nu cresc la fel de rapid ca inflația.
- Incertitudine economică: Inflația poate duce la incertitudine economică, deoarece oamenii și companiile nu știu exact cum vor evolua prețurile în viitor. Aceasta poate face planificarea financiară mai dificilă și poate afecta investițiile și deciziile de cheltuieli.
- Reducerea valorii economiilor: Pentru cei care economisesc în numerar sau în instrumente cu dobândă fixă, inflația poate eroda valoarea economiilor lor în timp. De exemplu, dacă dobânda pe care o primește o persoană pentru economiile sale este mai mică decât rata inflației, atunci puterea de cumpărare a economiilor sale va scădea în timp.
- Costuri de ajustare: Inflația poate crea costuri suplimentare pentru afaceri și guverne, deoarece trebuie să își ajusteze prețurile, contractele și salariile pentru a ține pasul cu creșterea prețurilor. Aceste costuri pot fi mai mari în perioade de inflație mare.
- Distribuția inegală a efectelor: Inflația poate afecta diferitele segmente ale societății în mod diferit. Persoanele cu venituri fixe sau cu salarii mai mici pot fi mai grav afectate de inflație decât cei cu venituri mai mari sau cu active care pot crește în valoare în timpul inflației.
Când inflația devine excesivă și nesustenabilă, poate duce la probleme economice semnificative. Prin urmare, țintirea și menținerea unei rate moderate și stabile a inflației este un obiectiv important al politicii monetare în multe economii.