Masa diversificată în toate școlile din România și extinderea programelor de tip after-school în unitățile de învățământ de stat sunt obiective explicite ale proiectului președintelui Klaus Iohannis – “România educată”, document “recepționat” oficial acum un an de premierul liberal Florin Cîțu cu promisiunea fermă de a-l transforma în lege a educației. Niciunul dintre cele două obiective nu se regăsește, însă, în proiectele de legi ale educației lansate în dezbatere de Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației și în mandatul lui Cîțu.
În locul extinderii la nivelul întregului sistem a mesei calde și a programului prelungit de lucru cu copiii, Sorin Cîmpeanu propune societății românești, pentru următorii cel puțin 10 ani, realitatea zugrăvită de următoarele articole de lege:
- „Lista școlilor incluse” în programul național integrat Masă Sănătoasă în școli se aprobă prin ordin „cu încadrare în limita fondurilor aprobate”.
- “Includerea unităților de învățământ preuniversitar în program se realizează pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educatiei și vor fi prioritizate școlile cu vulnerabilitate mare și medie din perspectiva abandonului școlar” (art. 93).
Deci masă caldă doar pentru anumite liste de copii, stabilite din pixul ministrului, și nu tuturor școlilor, așa cum promisese președintele Klaus Iohannis. Care este modelul de alegere a școlilor aplicat anul acesta de ministrul Sorin Cîmpeanu? Selecția pare să fi fost pur politică și se arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în programul de masă caldă sunt din localități cu primari PNL, iar din localități cu primari PSD sunt 21,7% din școlile listate de Ministerul Educației.
Apoi, ce se întâmplă cu școlile “cu vulnerabilitate mare și medie din perspectiva abandonului școlar” care în urma aplicării mesei calde scad la zero abandonul? Conform Legii propuse de Cîmpeanu, copiilor aduși la școală de masa caldă ar urma să le fie luată mâncarea de la școală, pentru că nu s-ar mai încadra cel puțin un an în lista școlilor vulnerabile.
