Economie

Facem frigul la iarnă!? România nu va reuși să își asigure depozitul subteran de gaz pentru iarnă

Nu canicula îi face să transpire pe liderii europeni, ci teama că manipularea de către Rusia a furnizării de gaze naturale va duce la o criză economică și politică iarna viitoare. Sau, în cel mai rău caz, chiar mai devreme.

Rusia a redus săptămâna trecută livrările de gaze către cinci țări din Uniunea Europeană, inclusiv Germania, cea mai mare economie a blocului de 27 de țări care depinde în mare măsură de gazul Moscovei pentru a genera electricitate și industria energetică.

Gigantul energetic de stat rus Gazprom a redus cu 60% aprovizionarea prin conducta Nord Stream 1 care trece pe sub Marea Baltică, din Rusia către Germania, principala conductă de gaze naturale din Europa. Italia își vede oferta redusă la jumătate. Austria, Republica Cehă și Slovacia au înregistrat, de asemenea, reduceri potrivit AP News.

Europa se străduiește să-și umple depozitul subteran de gaz înainte de iarnă

Serviciile de gaze funcționează în ritm regulat, umplând rezervele în timpul verii și apoi scăzând iarna pe măsură ce cererea de încălzire crește. Reducerile vor face ca umplerea depozitului să fie mai costisitoare și mai dificil de realizat.

De asemenea, mișcarea a adus mai aproape spectrul unei întreruperi complete a gazului rusesc, care ar face imposibil ca Europa să obțină tot combustibilul de care are nevoie pentru iarnă. 

Gazul natural este folosit de mai multe industrii mari consumatoare de energie, cum ar fi producătorii de sticlă și producătorii de oțel, care se confruntă deja cu costuri mai mari și reduc utilizarea, contribuind la încetinirea economiei europene.

Pentru producția de energie electrică, gazul este sursa de energie ”de rezervă” care se activează atunci când sursele regenerabile, cum ar fi vântul și soarele, generează mai puțină energie din cauza vremii imprevizibile.

Depozitele subterane europene sunt pe jumătate pline/ goale

În acest moment, depozitele subterane din Europa sunt pline în proporție de 57%. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene este ca fiecare țară să atingă 80% până la 1 noiembrie, în timp ce Germania și-a stabilit obiective de 80% până la 1 octombrie și 90% până la 1 noiembrie.

România nu va îndeplini ținta UE de 80% dacă vor continua la viteza actuală

Analiștii de la think tank-ul Bruegel de la Bruxelles avertizează că ”România, Bulgaria și Ungaria nu vor îndeplini ținta UE de 80% dacă vor continua la viteza actuală”, în timp ce ”Germaniei, Austriei și Slovaciei le va fi foarte greu să-și umple instalațiile de depozitare dacă fluxurile de gaz din Rusia sunt oprite”.

Ce măsuri se iau?

UE, care înainte de război a primit aproximativ 40% din gazul său din Rusia, și-a prezentat planuri de a reduce importurile cu două treimi până la sfârșitul anului și de a elimina treptat gazul rusesc până în 2027. 

Guvernele și utilitățile europene au cumpărat gaz natural lichefiat sau GNL scump din Statele Unite, care este livrat cu o navă, spre deosebire de gazul care vine prin conducte din Rusia și este de obicei mai ieftin. 

Dar războiul a crescut prețurile energiei, ceea ce alimentează o inflație record în Europa și ajută la menținerea veniturilor ridicate pentru Rusia.

Există eforturi pentru a obține mai mult gaz din Norvegia și Azerbaidjan, în timp ce se așteaptă ca lansarea accelerată a energiei regenerabile și conservarea să joace roluri mai mici. 

Energia regenerabilă în stand-by.  Criza împinge țările înapoi la cărbuni

În ciuda concentrării asupra energiei regenerabile, criza împinge țările înapoi la combustibilii fosili. Germania se grăbește să adopte legislația de repornire a centralelor electrice pe cărbune în ciuda planurilor de a renunța complet la cărbune până în 2030.

Vicecancelarul Robert Habeck a spus că este ”amar” să te întorci la cărbune, dar că ”în această situație, este o necesitate absolută”. 

Și Olanda se întoarce la cărbune

Guvernul olandez spune că va permite centralelor pe cărbune să funcționeze din nou la capacitate maximă pentru a conserva gazul natural care altfel ar fi ars pentru a produce electricitate.

Într-un final prețurile la gaze vor fi și mai mari

”Situația de pe piața europeană a gazelor naturale este în continuă escaladare”, a declarat analistul de mărfuri Carsten Fritsch de la Commerzbank Research, arătând asupra exploziei și opririi programate de întreținere a Nord Stream 1.

”Acumularea urgentă a stocurilor de gaze pentru lunile de iarnă ar putea, prin urmare, să se clatine”, iar prețurile vor crește probabil și mai mari.

Vom vedea europeni în beznă sau înghețați în această iarnă?

Acest lucru este puțin probabil, deoarece legislația UE prevede ca guvernele să raționeze aprovizionarea cu gaz pentru industrie, astfel încât casele, școlile și spitalele să fie cruțate. 

Țările care nu dispun de gaze pot, de asemenea, să ceară ajutor altora care ar putea fi într-o formă mai bună, deși asta depinde de conexiunile adecvate la conducte.

Raționalizarea gazelor industriale va costa locuri de muncă

Dezavantajul raționalizării ar fi reducerile și închiderile industriale care ar putea costa locuri de muncă și creșterea într-o economie deja strânsă de inflație ridicată și temerile de încetinire globală , pe măsură ce băncile centrale ridică ratele dobânzilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button