Deși războiul din Ucraina a evidențiat încă o dată importanța dronelor în cazul conflictelor moderne, România numai nu reușește să demareze un program coerent prin care să producă și să cumpere drone moderne.
Drona WatchkeeperFoto: Thales
- MApN a obținut încă din 2020 aprobarea în Parlament pentru achiziția a 7 sisteme tactic-operative de drone UAS clasa II (în total 21 de aeronave fără pilot, câte 3 per sistem), plus un pachet de suport logistic inițial. Contractul estimat de MApN ar urma să fie de circa 277 de milioane dolari plus TVA.
Singura licitație demarată, unde exista un singur concurent care și propunea producția în țară a aeronavelor fără pilot, a fost anulată acum de MApN pe motiv că unele specificații erau neconforme cu cerințele caietului de sarcini.
De cealaltă parte, producătorul dronei spune că oferta avea o configurație superioară cerințelor licitației.
Singura dronă rămasă în cursă în cadrul procedurii de achiziție MApN era modelul Watchkeeper X, o dronă modificată după cerințele armatei britanice având ca platformă de bază celebra dronă Hermes 450 al celor de la Elbit.
Watchkeeper X, o dronă de supraveghere și recunoaștere, dar și cu posibilități de atac, era propusă de jointventure-ul U-TacS, dintre Elbit și Thales. De promovarea dronei în România s-a ocupat Elbit, iar oferta presupunea ca drona să fie construită în România, unde Elbit deja construiește piese și componente pentru dronele sale, inclusiv Hermes 450.
MApN despre anularea licitației pe drone: „neconformități dintre caracteristicile produsului ofertat și cerințele tehnice”
- „Procedura de achiziție aferentă programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II“ (UAS-TO) a fost anulată, ca urmare a neconformităților dintre caracteristicile produsului ofertat de agentul economic și cerințele tehnice cuprinse în caietul de sarcini”, a transmis MApN la solicitarea HotNews.ro.
- „În acest moment, sunt în analiză modalitățile concrete de reluare a procedurii de achiziție”, mai transmite ministerul condus de Vasile Dîncu.
Elbit despre dronele ofertate: „Configurație echivalentă și superioară cerințelor”
De cealaltă parte, compania Elbit, care deține joint-venture-ul U-Tacs alături de Thales, a precizat pentru HotNews.ro prin reprezentanții săi că drona Watchkeeper X propusă României venea într-o „configurație echivalentă și superioară cerințelor” MApN.
- „După cum am demonstrat pe parcursul intregii proceduri competitive, soluția avansata si actualizată pe care am propus-o pentru programul UAS-TO a fost cea optimă pentru România atât din punct de vedere al capacităților militare, cât și al beneficiilor economice și industriale. Avem încredere în capacitatea Ministerului Apărării Nationale de a rezolva problema birocratică rămasă pentru realizarea acestui program de achiziții atât de important pentru România și pentru industria locală de armament”, au transmis reprezentanții Elbit pentru HotNews.ro.
Ce STANAG cere MApN și ce STANAG oferea producătorul
Potrivit surselor HotNews.ro, MApN a decis anularea procedurii invocând că unele componente de pe partea de comunicații a dronei nu ar fi fost conforme cu niște standarde STANAG cerute în caietul de sarcini.
Mai exact, caietul de sarcini realizat de MApN solicita standardele STANAG 4660 și 7085 pentru diferite tipuri de comunicații, număr de legături de date ale dronei și posibilitatea ca drona să poată fi controlată direct de o terță parte prin comunicații criptate.
Surse avizate au explicat pentru HotNews.ro că solicitările MApN vin pe baza unei configurații mai vechi pe care drona Watchkeeper n-o mai are acum, trecând la ceva mai nou, iar în oferta sa producătorul a ofertat o soluție în baza standardului STANAG 4586 care ar fi răspuns, în definitiv, la atingerea aceluiași scop de comunicație/transmisie și control al dronei.
De aici și răspunsul oficial al companiei care vorbește de „o configurație echivalentă și superioară cerințelor”.
Urmează o achiziție pe repede înainte și fără ca dronele să mai fie construite în țară?
Acum, după aproape doi ani pierduți pe această procedură de achiziție care a fost anulată, și sub imperiul urgenței cu războiul ruso-ucrainean de lângă granițele României, statul român s-ar putea orienta către alte „soluții” pentru o achiziție pe repede înainte.
Astfel am putea vedea chiar promovată discuția pentru o achiziție de tipul Guvern-la-Guvern – fie pentru drone second hand, fie pentru drone noi dar deja produse de afară (off-the-shelf) – în ambele cazuri pierzându-se practic una din cele mai importante componente ale programului: producția în țară.
În cazul dronei Watchkeeper X propusă de Elbit, ea ar fi urmat să fie produsă și asamblată în România cu ajutorul partenerilor locali Aerostar, Romaero, AE-Electronics, ELMET și SIMULTEC, potrivit producătorului:
– Producția locală de părți componente pentru UAS (Aerostar, Romaero, A/E Electronics și Elmet)
– Centru local de asamblare și întreținere a UAS (Aerostar)
– Soluția completă de training și simulatoare de zbor (Simultec Măgurele).
Whatchkeeper X este o dronă cu rol principal de recunoaștere și supraveghere și, opțional, poate fi echipată și cu rachete ghidate aer-sol.
Whatchkeeper X are la bază platforma Elbit Hermes 450, dar a fost însă dezvoltat și personalizat conform standardelor NATO și cerințelor aspecifice ale armatei britanice și e e un produs al unui joint-venture între Thales și Elbit.
Drona este capabilă să decoleze și să aterizeze automat și poate opera și de pe piste neamenajate (ex. de iarbă sau nisip), este dotată cu două tipuri de senzori: senzori multispectrali (electro-optici și infraroșu), dar și un radar ce acoperă o zonă de 100 de kilometri și poate detecta, identifica și supraveghea ținte în mișcare.
Whatchkeeper X are o autonomie de zbor de 16 ore, o viteză de zbor de aproximativ 200 de kilometri pe oră și este capabilă să opereze în toate condițiile meteo și în toate anotimpurile, având un sistem propriu de degivraj.
Licitațiile pentru arme derulate de România – tergiversări, amânări, anulări
Licitația anulată acum pentru dronele de clasa a II-a este doar ultima dintr-un șir de proceduri bâlbâite sau ratate de achiziție ale Armatei din ultimii ani.
Poate cea mai celebră licitație tărăgănată este cea de 1,3 miliarde de euro pentru achiziția a patru corvete multifuncționale, acolo unde francezii de la Naval Group au fost declarați câștigători încă din 2019, dar nici până acum nu au semnat contractul.
O altă licitație cu „cântec” a fost cea pentru sistemele mobile de lansare rachete antinavă de pe coastă, acolo unde după ce a rămas cu un singur ofertant în cursă, MApN a anulat procedura și apoi s-a reorientat la o achiziție directă Guvern-la-Guvern.
În 2017 MApN anula o licitație de peste 80 de milioane de euro pentru 286 de mașini blindate ușoare 4×4 care, conform caietului de sarcini, ar fi trebuit să aibă un motor eco ce nu exista de fapt pe piață.
Tot în urmă cu câțiva ani, o altă mega-licitație a MApN pentru camioane militare fusese anulată și întoarsă de instanță după ce competitorii acuzau că unele clarificări „favorizau vădit” unul dintre constructori.
