Actualitate

Care sunt cele mai cunoscute metode de fraudare a votului

Posibile fraude la alegerile europarlamentare şi preîntâmpinarea lor. Metodele sunt pe cât de cunoscute, pe atât de interesante. Pentru a-i putea contracara, pentru a-i descuraja sau opri din furt e important ca mai întâi să le cunoaștem metodele.

Vedeți mai jos despre ce e vorba:

  1. Metoda “Foto”. Intrarea în cabinele de vot cu aparate de fotografiat sau cu
    telefoane mobile cu cameră pentru fotografierea votului. O astfel de procedură
    – se explică în document – se aplică de către cei care vor să urmărească votul
    unor persoane cărora le-au promis bani sau alte foloase.
  2. Metoda “Buletin fără ştampilă”.
    Înmânarea unor buletine de vot ce nu au aplicată ştampila de control. Metoda
    se foloseşte în mod deosebit în secţiile unde se se cunoaşte că mulţi vor vota cu
    un alt candidat. Urmând a fi anulate datorită lipsei stampilei de control.
  3. Metoda “Buletinul votat”.
    Înmânarea unor buletine de vot pe care a fost aplicat în prealabil ştampila
    “votat”. Motodă similară cu cea de mai sus, dar nu se anuleaza sunt in favoarea
    unui anumit candidat.
  4. Motoda “Tipografia”.
    Distribuirea unui număr mai mare de buletine de vot decât cel real. E vorba de
    tipărirea ilegală a unor buletine de vot care să ajungă în secţie prin intermediul
    unui membru al biroului.
  5. Metoda “Suveica”.
    Se întâmplă atunci când un alegător intră în secţia de vot cu un buletin deja
    ştampilat şi iese afară cu cel primit pentru votare.
    Este cea mai sigură dar și cea mai costisitoare. Se aplică astfel: se fură un singur
    buletin de vot din secție și apoi se dă din mână în mână, în afara secției de
    votare. Cel care primește buletinul furat și gata ștampilat pe cine ”trebuie”, intră
    cu el în secția de votare, ia un buletin nou, intră apoi în cabina de vot și, fără a-l
    ștampila, îl pune în buzunar. Iese din cabina de vot și introduce în urnă buletinul
    gata ștampilat primit de la organizatorul schemei de fraudare. Apoi iese din
    secție și predă organizatorului celălalt buletin, neștampilat. Acesta va fi apoi
    ștampilat pe numele candidatului favorit și va fi predat în continuare
    următorului alegător implicat în schemă, care va repeta procedura de trucare.
    Ciclul se repetă de câte ori este nevoie
  6. Metoda “Cămaşa albastră”.
    O persoană, recunoscută după un element de vestimentaţie, este angajată
    pentru a însoţi alegătorul în cabina de vot cu scopul supravegherii acestuia în
    timpul exercitării votului.
  7. Metoda “Urna mobilă”.
    Atunci când urna mobilă, care se utilizează cu aprobarea preşedintelui de
    secţie, este folosită în exces, ca urmare a unor repetate solicitări în scris.
  8. Metoda “Înghesuiala”.
    Aglomerarea intrării în secţie de către persoane pregătite în acest sens
    îngreunează intenţionat exprimarea votului de către cetăţeni. Metoda este
    folosită pentru obstrucţionarea votului în secţiile unde se ştie că un partid este
    favorit.
  9. Metoda “Multiplu”.
    Membrii biroului pot înmâna unor alegători pe care îi ştiu mai multe buletine
    de vot, semnând pentru prezenţa altor persoane despre care se ştie că nu vor
    veni la vot. Votarea abuzivă în absența alegătorului. Pentru acest truc se falsifică
    semnăturile pe lista de alegători a celor care nu s-au prezentat la vot, după care,
    la sfârșitul procesului de votare se adaugă în urnă buletine deja ștampilate pe
    numele candidatului pentru care se fraudează. Metoda se aplică spre sfârșitul
    zilei de votare și se bazează fie pe mituirea celorlalți membri din comisia
    electorală pentru a ”închide ochii”, fie pe neatenția acestora.
  10. Metoda “Dimineaţa”.
    Cu o jumătate de oră înainte de începerea votării, se introduc în urnă mai multe
    buletine de vot ştampilate “cum trebuie”. “În general, multiplu de 50” – se
    spune în documentul PSD, care averizează: “Apoi, pe parcursul zilei de vot,
    fraudatorii trebuie să semneze pe lista de vot persoane care nu vin la secţie.
  11. Metoda “Fifty-fifty”.
    Buletinele nefolosite pot fi împărţite de reprezentanţii Biroului şi introduse în
    urnă. De obicei funcţionează în secţiile mici, unde nu sunt observatori.
  12. Metoda “Şpaga”.
    Banii sunt daţi de obicei după prezentarea dovezii din care reiese felul în care
    au votat persoanele. De obicei, banii sau cadourile sunt oferite ca efect al altor
    metode de mai sus.
  13. Metoda “PV”.
    Există posibilitatea ca preşedintele să deţină un formular de proces-verbal
    necompletat pe care să-l completeze şi să-l semneze în fals pe drumul de la
    secţie la BEC.
  14. Metoda “Uitucul”.
    Se întâmplă când membri Biroului uită să aplice ştampila de control pe buletinul
    celui care votează, dându-i astfel posibilitatea de a vota din nou.
    15 – Anularea votului
    Cea mai des folosită metodă de fraudare este anularea votului pentru un
    anumit candidat prin aplicarea frauduloasă, pe ascuns, a unei ștampile în plus
    pe buletinul de vot de către unul sau mai mulți membri din comisia electorală,
    atunci când se efectuează numărătoarea lor.
  15. Metoda “Distrugerea”.
    Dacă ştampilele cu “votat” rămân la discreţia membrilor biroului după
    încheierea votului şi desfacerea urnelor, este posibilă ştampilarea anumitor
    buletine, care ulterior vor fi anulate.
  16. Metoda “Stalin”.
    Este posibil ca, într-o clipă de neatenţie de la numărarea voturilor, anumite
    buletine de vot să fie mutate dintr-un teanc într-altul.
  17. Urna clonă
    Se aplică în procesul de votare cu urna mobilă, folosită pentru persoanele care
    nu se pot deplasa la secția de votare. După încheierea traseului, urna mobilă se
    pune în portbagajul mașinii cu care se deplasează membri secției de votare
    arondate și se acoperă cu o prelată. Când se ajunge înapoi la secția de votare,
    de sub prelată se scoate o altă urnă de vot, identică cu cea legală, dar cu
    buletine ștampilate anterior cu cine trebuie.
  18. Diaspora
    Prin falsificarea votului persoanelor plecate la muncă sau la studii în străinătate.
    Cu puțin timp înainte de începerea votării se introduc în urnă mai multe
    buletine de vot ștampilate deja. Apoi, pe parcursul votării, un membru sau mai
    mulți din comisia electorală semnează pe lista de alegători în numele celor
    plecați în afara țării și care, evident, nu aveau cum să participe la vot.
  19. Alegătorul fantomă
    Fraudarea se realizează prin introducerea în urnă a unor buletine de vot gata
    ștampilate, în numele unor persoane decedate a căror semnătură este apoi
    falsificată pe lista de alegători.
  20. Lista suplimentară
    Cu o perioadă de timp înainte de data alegerilor, sute, mii sau chiar zeci de mii
    de persoane care au fost plătite în acest scop, sunt ajutate să-și schimbe
    reședința în ex. Bucuresti și sunt trecute apoi în listele suplimentare. Metoda a
    fost folosită și la alegerile locale precedente, când mii de cetățeni și-au
    schimbat reședința în niște garaje din suburbiile Bucurestiului, pentru a putea
    participa la vot în operațiunea de fraudare.

Dacă doriți să susțineți acest proiect media independent acum o puteți face. Apăsați aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button