
Diplomația românească reprezintă un mare eșec.
Și din acest punct de vedere mandatele lui Klaus Iohannis și cele ale lui Bogdan Aurescu reprezintă un mare eșec.
Diplomații români par desprinși din Evul Mediu. Astăzi diplomația fără interese economice nu mai există.
Un rol principal al misiunilor diplomatice ar trebui să fie cel economic. Acest lucru înseamnă așa: să aducă investitori mari în România, investitori care au tehnologie, să se asigure că firmele românești fac exporturi după nevoile țărilor în care activează, să ajute la echilibrarea balanțelor comerciale.
Diplomații români și chiar președintele Klaus Iohannis ar trebui să mai reducă întâlnirile politice nefolositoare, cu personaje trecătoare și fără influență și să se vadă cu mari actori economici.
Cu Iohannis am pierdut 8 ani din viața românilor și vom mai pierde încă doi ani.
Președintele țării nu s-a văzut și nu a cautat nici un mare investitor. Nicolae Ceaușescu, cel împușcat de PSD, nu avea ieșire internațională de la care să nu vină cu un investitor sau cu un contract încheiat.
În loc de asta președintele actual se plimbă în excursii pe la piramide.
Diplomații români sunt slabi și sunt slabi deoarece sunt puși politic în relație cu un actor politic. Aceștia nu pricep ce au de făcut, uneori nu doar educația sau intelectul nu le permite să înțeleagă complexitatea misiunii pe care o au.
Majoritatea diplomaților români ar trebui chemați acasă și scoși din această zonă. Ei pur și simplu cheltuie banii românilor fără să le aducă nici un beneficiu.
Diplomații ar trebui să aibă întâlniri cu firme mari din Statele unde activează și să le convingă să vină în România. Ori acest lucru nu se face.
Plătim sume colosale de bani ca diplomația românească să existe și să performeze, dar ea nu există și nu performează.