Distribuți acest articol

Sub egida 1859.eu, a avut loc o discuție foarte interesantă între profesorul și scriitorul Alexandru Săraru și lectorul Facultătii de Științe Sociale din cadrul Universitătii din Craiova, domnul Florin Olteanu.

S-a discutat despre importanța datei de 5 ianuarie 1859 și despre semnificația Unirii pentru națiunea română.

Redăm mai jos câteva fragmente , iar în incheirerea articolului veți găsi link-ul unde puteți vedea întreaga emisiune :

“Istoria este știința a ceea ce nu se intamplă de două ori. Iar ceea ce s-a întâmplat trebuie cunoscut. Trebuie să știm de unde venim pentru a ști încotro să ne îndreptăm. Sună cliseic, dar este cât se poate de adevărat.
Din păcate , patriotismul se întâlnește din ce în ce mai rar. Prima cauză este lipsa cunoașterii istoriei propriei țări.
Patriotismul este esențial în păstrarea identității unei națiuni. Îmi răsuna în minte cuvintele lui Sadoveanu : „Patriotismul nu inseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu inseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic.”
Românii nu s-au simțit împliniți și vrednici decât în momentul în care s-au unit sub același nume : România. Cel mai frumos cuvânt din lume, cel mai încărcat de valoare și care ne obligă la sacrificii.

5 ianuarie 1859, data la care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova. Din acel moment întreaga suflare și-a dorit alegerea să și pe tronul Tării Românești. Era singura modalitate că Unirea dintre cele două Principate să fie reală” (Alexandru Săraru)

“Întotdeauna un act istoric se realizează atunci când este dorit de către popor și când se întrunește și contextul internațional favorabil acestui demers. Poporul începuse să își dorească mai mult încă de pe vremea lui Mihai Viteazul. Apoi au intervenit contexte internaționale mai puțin favorabile . De la Mihai Viteazul încoace , fapta și moștenirea lui au rămas , un testament care a trebuit să fie îndeplinit.

S-au încercat, s-au așteptat tot felul de evenimente , acțiuni care să ducă la acest ideal. S-a redeclansat această acțiune reunificatoare după epopeea napleoniana.

După Războiul Crimeii, problema românească a devenit o problemă europeană, iar Unirea este apogeul generației pașoptiste.

Toate revoluțiile sunt înfrânte, dar ele își ating scopul în timp. La un moment dat se revine la normalitate, acolo este capătul unei revoluții. Revoluția franceză, de exemplu, își ucide toți liderii. Revoluția lui Tudor Vladimirescu, deși înfrântă, și-a atins scopul” (Florian Olteanu)

Întreaga emisiune o puteți urmări , accesând link-ul de mai jos :

https://www.facebook.com/1859EU/videos/940480590033322/


Distribuți acest articol