USR a ajuns să fie urmărit de propriile lozinci. Formațiunea care s-a construit politic pe mesajul „Fără penali în funcții publice” este descrisă acum ca un partid care își calcă în picioare chiar rezoluțiile și discursul anticorupție cu care a crescut.
În centrul disputei stă anul 2024, când românii au mers la vot pentru alegerea președintelui. În timpul campaniei, Biroul Național al USR a votat în unanimitate o rezoluție despre care sursele citate arată că a fost ulterior contrazisă de evoluțiile partidului. Aici este miza reală: nu doar o schimbare de tactică, ci o ruptură între ceea ce USR a promis electoratului și felul în care s-a comportat politic.
Partidul care cerea integritate și strictețe în spațiul public este acuzat acum, în esență, că s-a mutat din tabăra celor care apărau justiția în tabăra celor care se luptă cu justiția. Formula este dură, dar ea surprinde exact problema de credibilitate: un mesaj moral foarte tare, urmat de o practică politică mult mai flexibilă.
Pentru USR, costul nu este doar de imagine. Când un partid își relativizează propriul standard, trimite electoratului un semnal simplu: principiile sunt bune atâta timp cât servesc campaniei. Dincolo de polemică, asta slăbește chiar capitalul politic pe care formațiunea l-a construit ani la rând în jurul luptei împotriva corupției.
Rămâne de clarificat cât de adâncă este această schimbare și dacă vorbim despre o abatere de moment sau despre o linie politică mai veche, care doar a ieșit acum la suprafață. Dar un lucru e limpede: pentru USR, problema nu mai este doar ce spune despre alții, ci dacă mai poate susține fără ezitare propriile sloganuri.
