La peste două luni de la incidentul cu drona detonată în Portul Constanța, România încă nu are un răspuns oficial din partea Ucrainei la propunerile privind autodistrugerea programată a dronelor care intră în apele teritoriale românești. Ministrul demis al Apărării, Radu Miruță, admite că solicitarea a rămas fără reacție concretă, deși spune că a discutat deja cu noul ministru ucrainean al apărării.
„Noul ministru al Apărării mi-a zis că nu are nimic împotrivă. Așteptăm”, a spus Miruță. Formula e scurtă, dar spune mult despre ritmul lent al unei teme care ține direct de securitatea națională. În loc de un mecanism clar, Bucureștiul a rămas, deocamdată, la stadiul de așteptare.
Incidentul din Portul Constanța a ridicat întrebări firești despre cum sunt gestionate riscurile generate de războiul de la graniță și cât de repede pot fi puse în practică soluții tehnice între doi parteneri care au interesul să evite noi episoade similare. Faptul că, după mai bine de două luni, nu există un răspuns oficial din partea Kievului arată fie o blocare administrativă, fie o prioritate scăzută acordată subiectului. Ambele variante lasă România expusă și fără o linie de acțiune limpede.
Miza politică este evidentă: guvernul trebuie să arate că poate transforma o problemă de securitate într-o decizie concretă, nu doar într-o conversație diplomatică. Când mesajele se opresc la nivelul „așteptăm”, spațiul de reacție al statului rămâne prea larg, iar responsabilitatea se diluează între instituții. Într-un domeniu atât de sensibil, lipsa unui răspuns clar nu e un detaliu tehnic, ci o vulnerabilitate politică.
