Ministerul Energiei a ajuns să-și facă singur campanie de imagine pe o operațiune care, în esență, spune mai puțin despre o victorie și mai mult despre improvizație. După ce a fost reluat mesajul despre „succesul celor 8 cm”, Guvernul a anunțat că, în ultimele 24 de ore, nivelul Dunării în zona Cernavodă a crescut cu 4 centimetri. Diferența dintre slogan și realitate rămâne vizibilă.
Potrivit informațiilor disponibile, operațiunea de scufundare controlată a unor barje a fost prezentată drept soluție pentru dirijarea apei către zona afectată. Secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu a spus că acțiunea de la Bala a fost „finalizată cu succes”, dar a avertizat și că „pericolul n-a trecut”. Asta schimbă tonul oficial: nu avem de-a face cu o rezolvare clară, ci cu o măsură de avarie, lăsată încă sub semnul riscului.
Miza politică este evidentă. În locul unei explicații complete despre cum s-a ajuns aici, comunicarea publică a preferat să livreze cifre mici, rotunjite în registru triumfalist, ca și cum fiecare centimetru ar putea fi transformat în capital electoral. Numai că apa nu ține loc de mesaj, iar seceta nu poate fi cosmetizată prin formule de PR.
Mai ales în astfel de momente, statul ar trebui să vorbească limpede: ce s-a făcut, ce efect are, cât durează și ce pericol mai există. În schimb, publicul primește un amestec de auto-lăudăroșenie și avertismente prudente, semn că situația nu este încă sub control deplin.
Rămâne imaginea unei puteri care încearcă să vândă o intervenție tehnică drept reușită politică. Dar când bilanțul se măsoară în 4 centimetri, iar riscul „n-a trecut”, exagerarea devine mai degrabă o recunoaștere a fragilității decât o dovadă de forță.
