Parchetul Militar a pus sechestru asigurător pe bunurile mobile, imobile și conturile lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-un dosar privind achiziționarea unui elicopter SMURD.

Arafat este acuzat de complicitate la contrabandă, într-o anchetă care vizează presupusa introducere în țară a aeronavei fără plata TVA.

Potrivit informațiilor apărute în presă, prejudiciul estimat de procurori, împreună cu penalitățile, ar ajunge la aproximativ 8 milioane de lei.

Măsuri similare au fost dispuse asupra conturilor altor 16 suspecți, precum și în cazul unor companii implicate în tranzacție, printre care Airbus, Omniasig și o societate americană de reasigurare.

Deocamdată vorbim despre acuzații și măsuri asigurătorii, nu despre o condamnare definitivă. Totuși, pentru șeful DSU, dosarul a trecut deja de la sirene și elicoptere la popriri și sechestre.

Un dosar vechi de nouă ani, redeschis la Parchetul Militar

Ancheta a fost deschisă inițial în urmă cu aproximativ nouă ani de DNA și a fost clasată din lipsă de probe pentru fapte de corupție.

Ulterior, dosarul a fost redeschis la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Un detaliu care alimentează controversele este că procurorul care ar fi deschis inițial cauza la DNA conduce acum structura militară care a reluat ancheta.

Această împrejurare nu dovedește în sine existența unei nereguli, dar oferă dosarului o continuitate aproape administrativă: ancheta a schimbat instituția, dar nu și interesul procurorului.

După nouă ani, elicopterul încă nu a ieșit din raza radarului judiciar.

Acuzația: aeronava ar fi intrat fără plata TVA

Procurorii militari susțin că achiziția elicopterului SMURD ar fi implicat evitarea plății TVA.

Raed Arafat este acuzat că ar fi sprijinit procedurile care au dus la presupusa faptă, motiv pentru care are calitatea de suspect pentru complicitate la contrabandă.

Șeful DSU respinge însă orice implicare și afirmă că nu avea atribuții legale în activitățile care ar fi produs prejudiciul.

El susține că suma reclamată reprezintă TVA pe care o instituție publică ar fi trebuit să o achite tot către stat.

În formularea lui Arafat, situația are o logică absurdă: statul se declară prejudiciat pentru că o instituție a statului nu a plătit o taxă către stat, iar răspunderea ajunge la o persoană care spune că nu avea atribuții în procedură.

Statul român pare să fi reușit performanța de a fi, simultan, cumpărător, datornic, creditor și parte vătămată.

Raed Arafat acuză o măsură arbitrară

Raed Arafat a reacționat dur și susține că sechestrul a fost instituit fără o motivare concretă și individualizată.

El afirmă că măsurile asigurătorii sunt printre cele mai severe instrumente pe care statul le poate folosi împotriva unei persoane, deoarece îi afectează proprietatea, activitatea profesională și reputația.

„Dispunerea unor măsuri asigurătorii fără nicio motivare privind necesitatea lor reprezintă un act arbitrar”, a transmis șeful DSU.

Arafat susține că nu a avut competențe directe în procedurile cercetate și că nu există un fundament factual pentru indisponibilizarea întregii sale averi.

Sechestrul are rolul de a garanta recuperarea unui eventual prejudiciu, în cazul unei condamnări. Nu stabilește însă vinovăția persoanei vizate.

În România, reputația este totuși indisponibilizată ceva mai repede decât bunurile: odată apărut cuvântul „sechestru”, restul explicațiilor vin de obicei după pauza publicitară.

Instituțiile statului s-ar contrazice între ele

Arafat mai afirmă că aceeași instituție publică ce invocă acum existența unui prejudiciu ar fi susținut anterior că operațiunile privind elicopterul s-au desfășurat legal.

El consideră că această schimbare de poziție este incompatibilă cu obligația autorităților de a acționa consecvent și cu bună-credință.

Dacă afirmația va fi confirmată prin documente, ancheta va trebui să explice cum a devenit ilegală o operațiune pe care instituțiile o consideraseră anterior legală.

Este posibil ca între timp să fi apărut probe sau interpretări juridice noi. Dar asemenea schimbări trebuie explicate clar, mai ales când consecința este blocarea tuturor bunurilor unei persoane.

Altfel, cetățeanului i se cere să respecte legea, în timp ce instituțiile discută între ele despre care versiune a legii era valabilă în ziua achiziției.

„Jocuri de culise” și centre de interese

Șeful DSU susține că dosarul ar putea fi folosit pentru discreditarea sa și vorbește despre „jocuri de culise” și „centre de interese”.

Arafat a anunțat că va contesta măsurile și că va solicita tragerea la răspundere a persoanelor care ar fi folosit instituțiile statului în alte scopuri decât aplicarea legii.

Aceste afirmații sunt acuzații publice ale lui Raed Arafat și trebuie probate. La fel, acuzațiile procurorilor trebuie demonstrate în instanță.

Dosarul a ajuns astfel la confruntarea clasică dintre două versiuni: procurorii vorbesc despre contrabandă și prejudiciu, iar suspectul vorbește despre abuz, contradicții instituționale și interese ascunse.

Între cele două rămâne un elicopter cumpărat pentru salvarea oamenilor, dar care de nouă ani transportă mai ales dosare.

Telefon ridicat, bunuri blocate și răspundere încă nestabilită

În iunie 2026, Raed Arafat a cerut în instanță restituirea telefonului personal ridicat în timpul anchetei.

Acum, după instituirea sechestrului, el urmează să conteste și măsurile aplicate asupra conturilor și bunurilor sale.

Valoarea de aproximativ 8 milioane de lei include, potrivit informațiilor publicate, prejudiciul calculat și penalitățile aferente. Instanța va trebui să stabilească dacă măsura este legală, necesară și proporțională.

Până atunci, cazul nu are un verdict, ci doar acuzații grave, bunuri blocate și instituții care par să aibă versiuni diferite despre aceeași tranzacție.

Elicopterul a fost cumpărat pentru intervenții rapide. Ancheta, în schimb, a avut nevoie de nouă ani pentru a ajunge la sechestru.