Imaginile și mesajul publicate în urmă cu scurt timp de George Simion pe contul său de Facebook expun, fără niciun dubiu, colapsul psihic al unui om ajuns la capăt de drum.
Alăturând unui video în care apare vizibil devastat emoțional descrierea „Nu vă temeți”, Simion face o demonstrație de manual a proiecției psihologice. Nu electoratul se teme, ci el. Acel mesaj, aparent mobilizator, este în realitate reflexia pură a propriei sale frici de un deznodământ ce este inevitabil – Simion și gașca lui de lachei vor plăti penal pentru amenințările cu moartea.
Motivul real din spatele acestei prăbușiri nu are nicio legătură cu presupuse conspirații, ci cu un adevăr mult mai brutal: Simion s-a încurcat definitiv în propriile minciuni. Liderul AUR a realizat că autodenunțul penibil regizat cu lacheul său, Adrian Jucătoru, i-a explodat în față. A înțeles că procurorii nu au înghițit momeala, că schema a picat și că absolut nimic nu-l mai poate scăpa de răspunderea penală directă pentru amenințările cu moartea de la Tunari.
Când știi că ai orchestrat un atac interlop împotriva propriului cofondator și că autoritățile au pus cap la cap dovezile, teroarea te paralizează. Dacă am traduce sincer discursul său haotic și mesajul „Nu vă temeți”, textul real pe care Simion ar fi vrut să-l urle pe internet ar suna, de fapt, așa: „Mor de frică! Mă închid ăștia pentru că am fost atât de prost încât să cred că pot păcăli procurorii cu un lacheu asumat ca țap ispășitor!”.
Doar un om profund vinovat și rămas fără nicio ieșire se comportă astfel. Un lider nevinovat se luptă cu fapte, aduce probe și demontează acuzațiile.
Un interlop încolțit, în schimb, recurge exact la gesturile lui Simion – îi tremură vocea, fața îi este colapsată de stres, iar din disperare încearcă să-și ascundă panica de pușcărie în spatele unor lozinci goale.
Degringolada sa emoțională este confirmarea absolută a vinovăției sale și a faptului că este conștient de iminența propriei arestări.
Însă detaliul care desăvârșește acest tablou clinic al prăbușirii este momentul halucinant în care Simion anunță, cu o seninătate absurdă, că lasă scandalurile deoparte pentru a se ocupa de „viitoarea guvernare”. Este definiția de manual a delirului.
În timp ce procurorii îi redactează capetele de acuzare pentru asaltul mafiot de la Tunari, iar mandatul de arestare este practic pe drum, țăcănitul își împarte ministere imaginare pe tiktok. Să vorbești despre guvernarea României când tu te chinui cu disperare să-ți ții complicii să nu clacheze la audieri arată o deconectare totală de la realitate.
George Simion: Mă, oameni buni, așa ceva s-au pus pe noi, unul după altul, un al cincilea dosar pe noi. Să nu deznădăjduiți, să nu vă pierdeți încrederea. Oricâte mizerii or aunca către noi, ei o fac ca să vă influențeze pe voi. Dumnezeu e mare și le va lămuri pe toate. Dumnezeu e mare, așa că aveți încredere și nu vă temeți. Nu o să mai răspund la toate chestiunile cu care încearcă să ne afecteze. L-au trimis și pe Dan Tanasa azi, în judecată, că a zis că forța românească de peste o hotară trebuie recuperată. Nu s-aduce oameni din țări terțe, de alte culturi, de alte civilizații. Îi voi da în judecată de la doamna care se agită seară de seară prin studiurile TV de grija noastră până la toți ceilalți. Astăzi depun primele cereri și mă ocup de ceea ce contează, de viitoarea guvernare, de sprijinirea tuturor celor care aleg să nu stea în casă, și de atingerea scopului. Suntem uniți până la capăt.
