România semnează contracte de miliarde cu Rheinmetall, dar tunurile plătite de peste doi ani încă nu au ajuns

Generalul Dorin Toma ridică o întrebare incomodă: unde sunt sistemele care trebuiau livrate în 2025?

În timp ce Guvernul anunță cu entuziasm contracte de 5,7 miliarde de euro cu gigantul german Rheinmetall și vorbește despre modernizarea accelerată a Armatei Române, fostul general NATO Dorin Toma vine cu o întrebare care strică atmosfera festivă: unde sunt sistemele deja contractate și plătite?

Potrivit acestuia, primele două sisteme rezultate din modernizarea tunurilor antiaeriene ale Armatei Române trebuiau livrate până la sfârșitul anului 2025. Suntem în iunie 2026 și acestea nu au ajuns nici acum.

Facturile par să fie la zi. Livrările, mai puțin

Generalul Dorin Toma afirmă că programul a început încă din 2021, iar contractul a fost semnat în decembrie 2023.

Valoarea totală a proiectului depășește 300 de milioane de euro și include modernizarea sistemelor, logistică, instruire și mentenanță.

Problema este că termenele au trecut, iar echipamentele încă lipsesc.

Pentru contribuabilul român, situația devine greu de înțeles: când statul întârzie plata unei taxe, penalizările curg imediat. Când întârzie un contract militar de sute de milioane de euro, explicațiile sunt mult mai greu de găsit.

Rheinmetall primește 5,7 miliarde de euro și aplauze în Germania

Controversa apare la doar câteva zile după ce presa germană a celebrat contractele de 5,7 miliarde de euro semnate de România cu Rheinmetall.

Compania germană a transmis chiar că este „recunoscătoare” pentru încrederea acordată de România.

Între timp însă, un fost comandant NATO atrage atenția că există programe mai vechi care încă nu și-au produs rezultatele promise.

România cumpără securitate pe hârtie?

În ultimele luni, românii au auzit despre SAFE, despre miliarde pentru apărare, despre drone rusești și despre necesitatea urgentă a înzestrării Armatei.

Însă cazul prezentat de generalul Dorin Toma ridică o întrebare simplă: câte dintre aceste capabilități există efectiv pe teren și câte există doar în contracte, comunicate și prezentări oficiale?

Mai ales după incidentul de la Galați, unde o dronă a lovit un bloc de locuințe, întrebarea devine una de securitate națională, nu doar de contabilitate.

Banii pleacă repede, echipamentele vin mai greu

Pentru mulți români, concluzia este una amară. Statul găsește rapid miliarde pentru noi contracte, însă proiecte deja semnate și finanțate întârzie fără ca cineva să răspundă public pentru întârzieri.

Iar când un fost general NATO spune că sisteme de sute de milioane de euro trebuiau să fie deja în România și încă nu sunt, entuziasmul oficial legat de noile achiziții începe să fie privit cu tot mai multă neîncredere.